In topul primariilor cu cele mai mari datorii la 30 septembrie, comunele Crasna, Ileanda si Bocsa conduceau detasat. Potrivit centralizarii Finantelor Publice, 13 primarii de comune din Salaj aveau inregistrate datorii mai vechi de 90 de zile, in valoare totala de 6,73 milioane de lei. Unii dintre primari se lauda ca au scapat de povara, insa multi tarasc arieratele ca o tinichea legata de coada.

Crasna a avut cele mai mari datorii
Pe primul loc in topul datoriilor pe care administratiile locale din judetul Salaj le aveau pana la sfarsitul lui septembrie se afla Primaria Comunei Crasna, cu 2,52 milioane de lei. Pop Emeric, primarul comunei Crasna ne-a declarat ieri ca administratia locala a rezolvat problema arieratelor si ca pana la sfarsitul lunii octombrie au fost achitate toate datoriile. Conform celor declarate de primarul comunei, arieratele s-au datorat faptului ca Guvernul nu a achitate la timp cateva transe din finantarile pentru anumite proiecte. „Nu am primit banii de la Fondul de Mediu pentru lucrarile de alimentare cu apa si canalizare, iar pentru baza sportiva am achitat din fonduri proprii in jur de 40.000 de lei, bani pe care nu i-am primit de doi ani de zile, asa cum ar fi trebuit, prin Ordonanta de Guvern Nr. 7/2006, exemplifica edilul. Ordonanta 7/2006 vizeaza dezvoltarea si modernizarea spatiului rural romanesc, prin legarea zonelor in care se aplica programul, la reteaua de drumuri publice (comunale, judetene si nationale), cu poduri, podete si punti pietonale, prin dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apa potabila, de canalizare si epurare, prin realizarea de platforme de gunoi, in conformitate cu planurile regionale de gestionare a deseurilor, precum si prin realizarea de baze sportive in baza unor proiecte tipizate. In functie de fiecare proiect in parte, Guvernul poate aloca pana la 85 la suta din valoarea acestuia.

Primaria Ileanda se judeca cu constructorii
Primaria comunei Ileanda se situeaza pe locul al doilea in topul administratiilor locale din judet cu datorii, inregistrand arierate in cuantum de un milion de lei. Potrivit celor declarate de primarul comunei, Petru Satmari, tot prin Ordonanta 7/2006 a fost construit un pod de trecere usoara de 5,5 tone peste raul Somes, localitatea Rogna. Primarul spune ca valoarea totala a proiectului a fost de 3.300.000 de lei, din care administratie locala a achitat suma de 2.300.000 de lei, conform contractului. „Prin contract, Guvernul trebuie sa plateasca restul de un milion de lei, dar pentru ca nu a achitat nici pana acum, firma constructoare din Cluj Grovinvest ne-a actionat in instanta”, isi arata nemultumirea Petru Satmari. „Vom vedea ce va decide instanta, insa lucrarea este executata, firma si-a facut treaba, iar cineva trebuie sa achite si acea parte, ori noi, ori Guvernul”, spune in incheiere primarul din Ileanda.

Bocsa nu-si poate face canalizarea din cauza datoriilor
Conform datelor postate pe site-ul Ministerului Finantelor, pana la sfarsitul lunii septembrie primaria comunei Bocsa a inregistrat datorii de 880.000 de lei, situandu-se astfel pe „onorabilul” loc trei in topul primariilor datornice din judet. Ioan Barou, primarul comunei Bocsa, spune ca marea majoritate a datoriilor provin tot din neachitarea unor plati din partea Guvernului. Edilul s-a oprit asupra unei situatii. „Este vorba de un proiect mai vechi, realizat prin asociere cu comuna Chiesd. Proiectul, in valoare de 1.600.000 de lei, presupune canalizare in comuna Bocsa si canalizare si apa in comuna Chiesd si este finalizat in proportie de peste 90 la suta. Problema, insa, este ca noi am achitat partea noastra, iar pentru a se putea finaliza lucrarile, Ministerul Dezvoltarii trebuie sa mai achite suma de 160.000 de lei”. „Nu cred ca suma se va achita anul acesta si nu vom putea finaliza lucrarile”, a precizat in incheiere primarul Ioan Barou.

Conform statisticilor realizate de reprezentantii Ministerului Finantelor, celelalte primarii de comune din Salaj care au inregistrat arierate pana la sfarsitul lunii septembrie sunt Sarmasag – 710.000 de lei; Balan – 500.000 de lei; Pericei – 360.000 de lei; Treznea – 260.000 de lei; Ip – 210.000 de lei; Meseseni – 120.000 de lei; Carastelec – 70.000 de lei; Virsolt – 60.000 de lei; Benesat – 40.000 de lei si Agrij – 10.000 de lei.
Amintim ca Guvernul Ponta a emis Ordonanta 73 din 2013 care prevede ca stingerea arieratelor este prioritara. Prin acest act normativ s-a stabilit ca fondurie din TVA si impozitul pe venit, repartizat de consiliile judetene, sa fie repartizate pentru acoperirea arieratelor si apoi pentru programele de dezvoltare locala.

Post Views: 45