Prima zi de concediu medical nu se mai plătește
Începând cu 1 februarie 2026, salariații din România vor resimți o nouă reducere a drepturilor legate de concediile medicale. Potrivit Ordonanței de Urgență nr. 91/2025, prima zi de concediu medical nu va mai fi plătită nici de angajator, nici de stat, măsura urmând să se aplice până la finalul anului 2027. Normele de aplicare urmează să fie publicate în termen de 30 de zile, însă efectele deciziei sunt deja cunoscute.
Conform noilor reguli, concediul medical va fi remunerat doar parțial. Prima zi de boală va fi suportată integral de salariat, zilele de la a doua până la a șasea vor fi plătite de angajator, iar din a șaptea zi indemnizația va fi achitată din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Practic, deși angajații contribuie lunar la sistemul public de sănătate, statul transferă o parte din costurile îmbolnăvirii direct asupra acestora.
Din august 2025, nivelul indemnizației pentru concediile medicale obișnuite nu mai este unul unic, ci variază în funcție de durata episodului de boală. Pentru concedii de până la șapte zile, indemnizația este de doar 55% din baza de calcul, pentru perioade între 8 și 14 zile ajunge la 65%, iar pentru concedii mai lungi de cincisprezece zile la 75%. În cazul concediilor speciale, precum cele pentru boli oncologice, urgențe medicale majore, HIV/SIDA sau maternitate, rămân aplicabile reglementările specifice.
La toate acestea se adaugă faptul că, începând din ianuarie 2024, concediile medicale obișnuite sunt supuse integral contribuțiilor sociale. Astfel, din indemnizație se rețin impozitul pe venit de 10%, contribuția la pensii de 25% și contribuția la sănătate de 10%, ceea ce reduce semnificativ suma netă încasată de salariat.
Guvernul justifică această decizie prin necesitatea combaterii concediilor medicale fictive și a presiunii exercitate asupra bugetului FNUASS. Sindicatele atrag însă atenția că majoritatea concediilor medicale scurte erau deja suportate exclusiv de angajatori, nu de stat, astfel că impactul real al măsurii se reflectă mai degrabă în pierderi directe pentru salariați decât în economii bugetare semnificative.
Declarațiile oficiale invocă exemple din alte state ale Uniunii Europene, unde primele zile de concediu medical nu sunt plătite. Reprezentanții angajaților subliniază însă că o comparație corectă ar trebui să includă și nivelul salariilor, protecția socială reală, normele de personal, dreptul la deconectare și condițiile de muncă, nu doar măsurile restrictive.
De exemplu, Sindicatul SANITAS Constanța avertizează că ordonanța ridică și probleme de constituționalitate, întrucât Constituția României garantează dreptul la protecție socială în caz de boală. În plus, actul normativ a fost adoptat fără avizul Consiliului Economic și Social, organism consultativ care reprezintă sindicatele, patronatele și societatea civilă.
Potrivit sindicaliștilor, o singură zi de concediu neplătită poate însemna, pentru mulți angajați, bani lipsă pentru medicamente, facturi sau cheltuieli de bază și poate încuraja prezentarea la serviciu în stare de boală, cu riscuri pentru sănătatea proprie și a colegilor. În acest context, organizațiile sindicale cer Guvernului să reanalizeze măsura și să construiască politici publice bazate pe date reale, nu pe suspiciuni generalizate.
