Prefectura constata ca mistretii fac pagube insemnate in culturile salajenilor si ca legislatia blocheaza despagubirile

Din 34 de sesizari evaluate, nici un caz nu a fost despagubit

Un raportul al Institutiei Prefectului arata ca pe parcursul anilor 2013 – 2016 s-au primit foarte multe petitii si solicitari de audiente in legatura cu distrugerile totale sau partiale ale unor culturi agricole de catre animale salbatice, cu inregistrarea unor pierderi insemnate la culturile de grau, porumb si cartofi, de la mai multe primarii din judet: Creaca, Dragu, Plopis, Carastrelec, Marca, Ileanda, Ip, Hsalmasd, Nusfalau, Camar, Hida, precum si de la Societatea Agricola Agronova.
Aceasta problema este reglementata de Legea nr. 407/2006 a vanatorii si protectiei fondului cinegetic, respectiv Hotararea Guvernului nr.1679 din 10 decembrie 2008, privind modalitatea de acordare a despagurbirilor prevazute de Legea vanatorii si protectiei fondului cinegetic, precum si obligatiile ce revin gestionarilor fondurilor cinegetice si proprietarilor de culturi agricole, silvice si de animale domestice pentru prevenirea pagubelor.
Cu toate ca problematica este reglementata, constatarea si stabilirea pagubelor in fapt este nefunctionala. Din cele 34 de sesizari si evaluari efectuate in UAT-uri afectate, nici un caz nu a fost despagubit.

Legea tine cu mistretii

Sunt cateva carente legilative care blocheaza practic despagubirile. Una este termenul de 24 de ore in care persoana pagubita trebuie sa depuna cererea la consiliul local este foarte scurt. Apoi, asigurarea pazei, precum si ingradirea terenului agricol de catre preprietarul culturii egricole este o cerinta obligatorie pentru validarea dosarului de despagubiri. Problemele apar acolo unde pagubitul trebuie sa pazeasca in acelasi timp doua sau mai multe parcele cultivate in locatii diferite, pagubitul este o persoana in varsta sau o femeie singura care si-a cheltuit ultimii banuti din pensie pentru a nu-si lasa terenurile necultivate. Dar si cadrul legal restrictiv pentru gestionarea faunei cinegetice este de vina, respectiv administratiei ariei protejate. stop_coloana

Vanatorii nu pot face mare lucru

Masurile luate de Asociatia Judeteana a Vanatorilor si Pescarilor Sportivi Salaj sunt stipulate in legislatie si AJVPS Salaj nu poate actiona decat in cadru legal (recoltarea intregii cote aprobate de Ministerul Mediului Apelor si Padurilor la specia mistreti, administrarea de hrana suplimentara conform prevederilor contractelor de gestionare incheiate cu MMAP, efectuarea de goane de impingere si presiune in vederea indepartarii mistretilor de locurile vulnerabile, emiterea de autorizatii de recoltare la mistreti si in extrasezon cu aprobarea prealabilea a Ministerului Mediului, efectuarea pandelor in zonele afectate, inclusiv noaptea in care s-au atras sI persoanele fizice sau juridice care au semnalat pagube).

Deputatul salajean Liviu Balint
promite un nou proiect de lege

Institutia Prefectului Judetului Salaj considera ca este necesara revizuirea cadrului legislativ. Nu de alta, dar nemultumirea proprietarilor de culturi afectate este mare si ea poate genera in forme de protest antisocial.
In urma raportului Institutiei Prefectului privind „Distrugerea culturilor agricole de catre animalele salbatice”, deputatul PMP de Salaj, Liviu Balint, a declarat pentru Graiul Salajului ca in cel mai scurt timp va depune un proiect legislativ prin care sa incerce, cu sprijinul colegilor parlamentari, sa modifice aceasta legislatie, in asa fel incat persoanele care au de suferit din cauza distrugerii culturilor de catre anumalele salbatice sa poata primi mai usor despagubiri.