Iar trebuie sa ne intoarcem la bunici pentru a vedea cum au facut randuiala, pentru a invata sa ne descurcam in hatisul zilelor de azi care curg sub semnul modernului, al vitezei. Daca am tine seama de practicile inaintasilor nostri am castiga sigur si la sanatate, prin intoarcerea la alimentele naturale si la tinerea postului, am da nume mai inspirate si la prunci si la strazi. Ne-am organiza viata mai bine. Si casa. Nu se stie sigur din care timp, dar taranul din Ardeal si-a facut la intrarea in gospodaria sa un fel de arc de triumf, care este si semn de respect pentru cel ce-i trece pragul, dar si semn de demnitate. Si de frumusete. Erau porti din lemn pe care mesterii cioplitori incrustau simboluri, mesaje peste timp. Trecerea pe sub haizasul portii nu era un gest oarecare, ci pentru taran era o trecere cu puterea ceremonialului. Prin trecerea pe sub arcul de la poarta, in credinta populara se obtine o purificare, o spalare de relele lumesti. Dupa ce a intrat pe poarta, omul patrunde intr-un univers pasnic, acolo este ocrotit pentru ca se afla in casa gospodarului. HaidetI sa comparam un judet, cum este Salajul, cu gospodaria unui taran. Cu vreo 50 de ani in urma, mai marii judetului au avut geniala idee de a postastop_coloana la intrarile principale din Salaj imense porti din lemn, cioplite de renumitul mester popular Gheorghe Man, din Fildu de Sus. Funia, cu trimitere la sarpe, era pazitorul casei, adica a judetului, bradul, ca pom al vietii si rodniciei, soarele cu chipul omului si cate si mai cate basoreliefuri inspirate din cotidiana   existenta a taranului. Dar unii n-au vazut cu ochi buni aceste valori create de mana omului si s-au dat de ceasul mortii sa dispara portile din lemn de la principalele intrari in Salaj. Asa cum nechibzuinta cuiva a facut ca in centrul vechi al Zalaului – un complex architectural de nepretuit – sa apara un hidos turn din otel si sticla, improscand cu kitsch-uri tot ce au creat inaintasii nostri. Asa aratam si ne pri-mim oaspetii si asa devenim cum ne comportam. Am putea schimba cate ceva.

Post Views: 77