Populația din Făgetu a primit vizita fraților din Slovacia

Cu ocazia Festivalului de Folclor “Ecouri Meseșene”, un ansamblu folcloric din Slovacia compus din 38 de artiști a po-posit la Poalele Meseșului. După ce au vizitat Muzeul de Istorie, slovacii s-au dus în comuna Plopiș, unde au vizitat Muzeul tradițiilor de la Iaz și comunitatea slovacă din Făgetu. Aici, 700 de suflete de slovaci își duc traiul în cele aproximativ 200 de case ce au trecut testul timpului. Artiștii slovaci au susținut vineri și un spectacol. S-a cântat și s-au dansat jocuri tradiționale slovace, spre deliciul slovacilor sălăjeni prezenți. Programul artistic a durat o oră și jumătate și s-a încheiat cu o masă tradițională.

Plăcintă de cartofi și pălincă de cireșe

Pe lângă faptul că sunt recunoscuți ca tăietori de lemne și buni agricultori, slovacii se remarcă și prin diversitatea culinară. Deoarece cultivă o suprafață agrară foarte întinsă cu cartofi, una din mâncărurile tradiționale recunoscute este plăcinta pe plită umplută cu cartofi. Dacă județul Sălaj este recunoscut pe plan național și internațional ca județul unde se fierbe în cazane o pălincă de prune deosebită, Făgetu s-a remarcat pentru pălinca de cireșe. Datorită faptului că în zonă au crescut mulți cireși sălbatici, comunitatea slovacă din Făgetu face o pălincă… Dacă ar fi mai multă nu s-ar supăra nimeni.
La școala din Făgetu vin profesori din Slovacia care-i școlesc pe cei mici în limba natală, dar învață concomitent și în limba română. stop_coloana

Maria Tereza aduce pentru prima dată slovaci în Transilvania

Istoria comunității din Făgetu începe în secolul XVIII. Pe atunci, în satul slovac de astăzi existau doar întinderi mari de păduri de fag și stejar. Din nevoia de a obține cât mai rapid lemne pentru construcții de noi edificii, Curțile Occidentului și-au îndreptat atenția spre zona Slovaciei de astăzi. Cunoscuți ca buni tăietori de lemne, slovacii au fost aleși ca cea mai bună soluție. În jurul anului 1760, Maria Tereza a colonizat zonele împădurite cu slovaci. Prima atestare documentară a satului Făgetu a fost făcută în anul 1830, sub denumirea de Valea Ungurului, fiind o confuzie de natură etnică făcută de cei care au redactat documentele vremii despre acest loc. Din anul 1964, datorită numeroaselor păduri de fag, preia denumirea de Făgetu. Datorită faptului că oferea resurse importante Imperiului Dualist, slovacilor le-a revenit dreptul de a cultiva terenul defrișat. Mari întinderi de cartofi sau lanuri cu secară și ovăz au început să fie cultivate în Făgetu. Nu există familie harnică care să nu dețină între 7 și 10 hectare de teren agrar. Printre cele mai cunoscute nume care au dăinuit de-a lungul timpului în localitatea slovacă sunt Troiu, Jablonki, Cramek sau Kurek.