Lupta împotriva incendiilor a fost vreme îndelungată o sarcină doar a colectivităţilor umane, statele neavând preocupări în acest sens. Abia în epoca modernă, ca urmare a progresului general al societăţii, statele au conştientizat necesitatea de a organiza paza contra incendiilor.

În judeţul Sălaj, înfiinţat abia la 1876, prin unificarea comitatelor Solnocul de Mijloc şi Crasna, primul regulament privind prevenirea şi stingerea incendiilor a fost alcătuit în anul 1885, modificat în anul 1890 şi intrat în vigoare la data de 1 octombrie a aceluiaşi an.

Asociaţii ale pompierilor voluntari au fost organizate în localităţile mai mari ale comitatului: Zalău – 1894, Şimleu Silvaniei şi Jibou – 1901, apoi Cehu Silvaniei şi Tăşnad (localitatea aparţinea până în anul 1949 judeţului Sălaj).

Secţia Pompierilor Militari Zalău a luat fiinţă la 2 februarie 1940, potrivit ordinului Ministerului de Interne nr. 39.139 din 4 ianuarie 1940.

După război, se va încerca revenirea la starea de lucruri antebelică. Dar regimul comunist, instalat treptat, după 1945, a dus la o nouă organizare nu numai a ţării (judeţul Sălaj a fost desfiinţat în 1949 şi reînfiinţat în 1968), ci şi a Corpului Pompierilor. S-au încadrat cu efective subunităţile din Ardealul de Nord, revenit în graniţele naţionale în martie 1945. S-a trecut în subordinea Ministerului de Interne, iar Comandamentul Corpului de Pompierilor Militari a redevenit Inspectoratul General al Pompierilor. S-au înfiinţat companii de pompieri în fiecare reşedinţă de judeţ (1968).

Desprinzându-se din Grupul 6 Cluj, la data de 1 octombrie 1968 se înfiinţează Grupul de Pompieri al judeţului Sălaj.

La mulți ani!