Drumuri, poduri, cămine culturale
Mai sunt aproximativ trei luni de zile pană la finalizarea unuia dintre cele mai importante proiecte pentru locuitorii comunei Plopiş. Prin Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Valea Barcăului” a fost depus un proiect pe Măsura 322- Mdernizarea şi dezvoltarea satelor in care comuna Plopiş este implicată in proporţie de 83 la sută. Restul de 17 la sută aparţine comunelor Valcău şi Boghiş. Denumirea proiectului; „Modernizarea arterelor rutiere in comunele Boghiş şi Plopiş şi modernizarea Căminelor culturale din Făgetu (Plopiş), Preoteasa (Valcău de Jos) şi Bozieş (Boghiş) Cele trei cămine culturale sunt reabilitate din temelii. In ceea ce priveşte arterele rutiere, pe o distanţă de 21.922 de kilometri acestea vor fi pietruite, după care se va turna strat dublu de asfalt. In cadrul acestui proiect au fost construite şi cinci poduri (patru in Iaz, peste Valea Iazului, unul in Plopiş peste Valea Plopişului.) Nicolae Criste, primarul comunei Plopiş spunea că lucrările executate de firmele Drum Construct şi Transbitum se află in plină derulare, mai ales că termenul de finalizare este in vara acestui an pe data de 27 iunie.
Şi dacă tot suntem la capitolul drumuri nu putem trece cu vederea că Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară „Plopiş-Borod” a semnat contractul de finanţare pentru modernizarea drumurilor din satul Făgetu, astfel incat acestea să poată face legătura cu localitatea antemenţionată şi aşezarea Borod din judeţul Bihor.
Viitorul scăldat de optimism
Atat primarul Criste, cat şi administratorul public Bodea sunt convinşi că in urma lor trebuie să lase ceva de folos comunităţii, pentru a nu pierde increderea pe care le-a acordat-o consătenii lor. Proiecte de viitor sunt multe, cu reale posibilităţi de a prinde conturul realităţii. Dar pentru asta trebuie zbatere, trudă şi un pic de suflet pus in tot ceea ce fac. De pildă in această primăvară vor purcede la infiinţarea a două parcuri in centrul comunei. Spaţii verzi, in locul noroaielor şi a ternurilor devenite loc de aruncat deşeuri. Totodată pe Măsura 313- Dezvoltarea şi promovarea turismului a fost depus un proiect avand ca obiectiv infiinţarea unui Centru de informare turistică. Un alt proiect a fost depus la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, pentru infiinţarea unui Centru de zi pentru copiii din Făgetu. Construirea unei săli de sport in centrul de comună este un alt vis al edililor, care a inceput deja să prină aripi. Studii de fezabilitate privind reabilitarea sunt intocmite pentru toate străzile din Plopiş, Iaz şi Făgetu. „Intenţionăm să depunem proiecte pentru energia regenerabilă (panouri solare şi centrale pe biomasă) pentru toate şcolile şi instituţiile din comună”, mai adaugă Bodea. Chiar şi aceste planuri de viitor sunt o dovadă că la Plopiş comunitatea şi-a ales păstorii cei buni care să o ducă la „păşuni” cu iarbă grasă şi izvoare cu ape limpezi. Sau altfel zis spre un viitor peste care umbrele sărăciei şi ale traiului la limită să nu cadă.
Se caută surse de finanţare pentru apă
Proiectul pentru aducţiunea apei şi realizarea sistemului de canalizare in localitatea Plopiş a devenit eligibil. Toate avizele au fost aprobate, inclusiv studiul de impact asupra mediului. Numai că regula a fost schimbată in timpul jocului. Proiectul trebuia depu pe Măsura 322, unde finanţarea europeană este integrală. Cum spuneam, schimbandu-se regula in timpul jocului. Primăriei din Plopiş nu i s-a mai permis să depună proiectul pe măsura respectivă, invocandu-se faptul că aveau deja caştigate două proiecte.”Acum, imi spune Alexandru Vasile Bodea, administratorul public al comunei Plopiş stăm cu toate aprobările in sertare şi căutăm surse de finanţare. Nădăjduiesc că le vom găsi pentru că aducţiune apei in centrul de comună este o problemă prioritară atat pentru noi cat şi pentru cetăţeni.
La poalele munţilor
Comuna Plopiş se intinde pe o suprafaţă de 80,38 kilometri patraţi şi este situată in partea de sud-vest a judeţului Sălaj. Plopiş, sat de reşedinţă de comună, Iaz şi Făgetu sunt cele trei aşezări care alcătuiesc unitatea teritorial-administrativă. Reşedinţa de comună a fost amintită pentru prima dată in documente in anul 1227 sub denumirea de Bozia Gemelchem. Localitatea Iaz este menţionată in anul 1342, iar Făgetu este atestat documentar in anul 1830. Populaţia totală a comunei număra la ultimul recensămant 2765 de locuitori din care 61,51 la sută romani, 5,64 la sută romi, 32,58 la sută slovaci,0,17 la sută alte naţionalităţi. Principala ramură economică este agricultura cu o bună reprezentare a sctorului zootehnic.
Zece hectare de mlaştină… durabilă
Potenţialul turistic al comunei Plopiş este unul deosebit. Rezervaţia naturală „Mlaştina de la Iaz”, Băile Iaz- băi cunoscute pentru efectele lor terapeutice, la care mai adăugăm şi folclorul zonei bine conservate, fac din Plopiş una dintre cele mai atractive comune ale judeţului Sălaj. Anul trecut a fost elaborat un proiect cu perioada de implementare 1 septembrie, 2010- 30 mai , 2012. Proiectul „Managementul durabil al rezervaţiei naturale Mlaştina de la Iaz il are ca „părinte” pe Alexandru Vasile Bodea. Mlaştina de la Iaz este o rezervaţie naturală de tip floristic, faunistic, paleontologic şi peisagistic cu o suprafaţă de 10 hectare şi o adancime maximă in zona de mlaştină de 5,1 metri. Se află la o distanţă de 1,5 kilometri de intravilanul satului Iaz. Importanţa ştiin-ţifică a Mlaştinii de la Iaz este deosebită fiind constituită dintr-un habitat de zonă umedă turbărie activă şi adăposteşte o specie de plante de interes comunitar vulnerabilă (muşchiul de turbă). Valoarea proiectului este de 565.469 de lei iar obiectivul general il reprezintă asigurarea unui mamnagement durabil in aria naturală protejată de interes naţional. Obiectivul proiectului este creşterea gradului de conştientizare şi informaţie a populaţiei locale şi a factorilor responsabili cu privire la importanţa pentru comunitate a ariei naturale protejate, a oportunităţilor ce pot fi create ca urmare a unei bune administrări.

Post Views: 55