Redacția
Omul la care se poate apela cu incredere
Desi se afla la prima legislatura de primar, Nicolae Criste se poate mandri ca nu a trecut prin comunitate ca umbra pe apa, ca in urma lui se vad lucruri durabile intru folosul celor care i-au acordat increderea. De pe bancile facultatii, tanarul absolvent s-a intors la obarsie, adica dascal la Scoala gimnaziala din Plopis. Asta prin 1996. Din anul 2003 pana in anul 2008 a fost director de scoala. A simtit pulsul comunitatii, a vazut ca oamenii voiau schimbare, voiau o conciliere sociala, voiau pace. Obstea s-a gandit ca Nicolae Criste le-ar putea indeplini aceste deziderate si i-a propus sa o pastoreasca. Pentru ca el, spun concomunalii, este un om la care se poate apela cu incredere, este semenul nostru care-si apleaca urechea la doleantele cetatenilor.
Promisiunile au devenit…palpabile
Printre primele promisiuni pe care le-a facut Nicolae Criste in campania electorala se refereau la starea caminelor culturale din Iaz, Plopis si Fagetu. In satul Iaz, de pilda, caminul cultural ridicat pe jumatate in rosu era pe cale sa se distruga, datorita intemperiilor, daca nu se intervenea urgent. Cu bani de la Ministerul Culturii, dar si din bugetul local, cladirea a devenit un lacas de cultura care satisface orice pretentii. Caminele culturale din Plopis si Fagetu au fost si ele reabilitate din temelii cu fonduri obtinute pe Masura 322. Si tot in satul Fagetu, acolo unde locuieste a treia comunitate de slovaci ca marime din tara s-a finalizat constructia la noua scoala. In cladirea fostei scoli este in curs de amenajare un centru de zi pentru copii.
Asfalt pe toate ulitele
In comuna Plopis 80 la suta din ulitele satelor sunt asfaltate. Proiectul integrat depus pe Masura 322 prin Asociatia de Dezvoltare Intercomunitara „Valea Barcaului” a avut ca obiective asfaltarea drumului comunal DC 85 Boghis-Plopis, asfaltarea ulitelor din satul Iaz pe o lungime de opt kilometri si a ulitelor din stul Plopis in lungime de sase kilometri. Si daca tot suntem la capitolul drumuri nu putem trece cu vederea faptul ca tot in cadrul acestui proiect au fost construite cinci poduri, patru in Iaz, peste Valea Iazului si unul in Plopis peste Valea Mare. Cum preocuparile locuitorilor comunei Plopis sunt axate pe cresterea animalelor si agricultura, edilii au facut demeresuri sa aduca apa potabila in fiecare gospodarie. Asa se face ca a fost reabilitata reteaua de aductiune a apei in asezarea centru de comuna. Toate gospodariile din sat au apa potaila datorita faptului ca s-a facut o captare direct pe izvor.Si in Iaz si in Fagetu apa a ajuns la cismelele din gospodariile localnicilor.
Durabilitatea unei mlastini
Rezervatia naturala „Mlastina de la Iaz”, Baile Iaz – bai cunoscute pentru efectele lor terapeutice, la care mai adaugam si folclorul zonei bine conservate, fac din Plopis una dintre cele mai atractive comune ale judetului Salaj. In urma cu doi ani a fost elaborat un proiect cu perioada de implementare 1 septembrie c2010- 30 mai 2012. Proiectul „Managementul durabil al rezervatiei naturale „Mlastina de la Iaz il are ca parinte pe Alexandru Vasile Bodea, administratorul comunei Plopis. Mlastina de la Iaz este o rezervatie naturala de tip floristic, faunistic si peisagistic cu o suprafata de 10 hectare si o adancime maxima de de 5,1 metri. Se afla la o distanta de 1,5 kilometri de intravilanul satului Iaz. Importanta stiintifica a Mlastinii de la Iaz este deosebita, fiind constituita dintr-un habitat de zona umeda, turbarie activa si adaposteste o specie de planta de interes comunitar,vulnerabila (muschiul de turba). Valoarea proiectului este de 565.469 de lei, iar obiectivul este cresterea gradului de constientizare si informare a populatiei a populatiei locale si a factorilor responsabili cu privire la importanta pentru comunitate a ariei naturale protejate, a oportunitatilor ce pot fi create ca urmare a unei bune administrari.
Pastrav si computere
In partea de nord a satului Plopis, in catunul numit Hurez, doi asociati au pus pe picioare o afacere cum nu mai este alta in Salaj. Este vorba despre o moderna pastravarie a carei activitate va fi supravegheata de calculator.Vasile Gorgan, unul dintre asociati ne spunea ca pastravaria este construita dupa model danez si ca valoarea ei se ridica la 4 milioane de lei. Apa va fi captata din Valea Mare care trece prin apropiere, apoi va fi tratata si oxigenata pentru a asigura conditii optime pastravului. SC Prompt Service SRL Zalau, societatea care este proprietara investitiei a facut deja comanda pentru primele cantitati de icre pentru popularea bazinelor.
Nu e cauaci, nici sustar, nici tamplar
Chiar daca in mare parte zona de la poalele Muntilor Plopis a ramas nealterata de „binefacerile” progresului, o doza de civilizatie si-a pus amprenta pe cotidianul oamenilor si al locurilor facand sa dispara unele obiceiuri sau chiar unele meserii. Traian Lupou, de pilda, a fost sustarul satului. Cizmar adica. Nu mai mergea treaba de cand au aparut incaltari second-hand. Asa ca s-a lasat de sustarit si s-a apucat de oierit. Are si el oi, ingrijeste si de oile satului ca doar traieste pe pliuri mioritice. Gavril Moise, tamplarul satului a pus si el barda si tesla in cui. Starea sanatatii nu-i mai permite sa mangaie lemnul. Pentru cei tineri tainele lui au ramas nedeslusite. Nimeni nu stia mai bine ca Florea Tulii sa prelucreze fierul inrosit la focul foalelor. Stia sa-l caleasca, stia sa-l decaleasca in functie de cum se cerea pentru produsul finit, fie ca era potcoava, cutit de plug ori secure. A murit cauaciul Florea Tulii. A murit si nimeni nu mai imblanzeste fierul sub ilau.A dus meseria cu el in groapa. Si ar mai trebui si azi caii potcoviti ori securile ascutite.
Acum 100 de ani
„Iaz este sat asezat la poalele Rezului. Are 160 de fumuri cu 759 de suflete de religiune gr.cat. Biserica veche edificata in 1773 s’a daramat cu totul. Scoala confesionala are invatator cvalificat cu salar de 600 cor. Copii de scoala au fost 38 dintre cari 17 stiu ceti si scrie. Adulti stiutori de carte sunt 73, dintre cari abia 8 stiu si ungureste.. hotarukl are 4589 de jugare dintre cari 2457 sunt ale romanilor. Alegatori sunt 70, dintre cari 30 stiu ceti si scrie romaneste iar 4 si ungureste”
