februarie 16, 2025

Pentru salvarea peștilor din Sălaj ar fi nevoie de Petre Daea. AJVPS a pus tunurile pe ”Ciuma Neagră”

474929715_9051362011626131_3478002526121896562_n

Asociația Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Sălaj atrage public atenția și a transmis o serie de petiții autorităților cu scopul de a obține legalizarea vânătorii cormoranilor și, implicit, reducerea populației acestei specii de păsări.

Motivele sunt acelea că, din cauza păsărilor denumite ”ciuma neagră”, scade drastic populația de pește din lacurile și râurile sălăjene, dar afectează și vegetația și solul. Pentru că numărul cormoranilor din Sălaj crește mai ales în sezonul rece, AJVPS Sălaj încearcă, timp de o săptămână, să alunge cormoranii de pe Lacul Vârșolț cu tunuri de gaz.

”Încercăm o săptămână cu tunul pe gaz să alungăm cormoranii!!! Vedem ce rezultate vom avea…. Dacă… da, vom achiziționa câteva bucăți și vom încerca să alungăm <ciuma neagră> de pe Vârsolț!, a anunțat Veronica Ispas, președintele Asociației sălăjene.

Tot șefa pescarilor și sportivilor și-a spus public of-ul cu privire la numărul mare de cormorani de pe Someș și lacurile de acumulare din Sălaj, acolo unde AJVPS populează cu pește, iar cormoranii se hrănesc în voie și decimează populația de pește.

”Cormorani pe fondurile piscicole din Sălaj… de ce NU putem face nimic în acest sens????Legislația privind cormoranii în România și în Uniunea Europeană (UE) este strâns legată de protecția biodiversității și gestionarea speciilor sălbatice. Toate speciile de păsări sălbatice care trăiesc natural în Europa beneficiază de protecție strictă. Sunt interzise: Uciderea, capturarea sau deranjarea intenționată a păsărilor. Distrugerea cuiburilor și a ouălor. Comercializarea păsărilor sălbatice protejate. Derogări permise (Articolul 9 din Directivă) Statele membre pot introduce derogări de la aceste reguli stricte în anumite condiții: Interes public major: De exemplu, prevenirea daunelor economice în piscicultură. Conservarea altor specii: Dacă populațiile mari de cormorani afectează biodiversitatea sau habitatele. Absența unor alternative satisfăcătoare: Dacă metodele non-letale sunt ineficiente. Impact controlat: Măsurile nu trebuie să ducă la scăderea populației speciei sub un prag sustenabil. Statele trebuie să raporteze periodic către Comisia Europeană măsurile luate și justificările pentru acestea”, spunea Veronica Ispas.

Legislația din România – Legea nr. 407/2006 privind vânătoarea și protecția fondului cinegetic stabilește regimul vânătorii în România și protecția speciilor de faună sălbatică. Potrivit actului normativ, cormoranul mare este listat ca specie strict protejată și nu poate fi vânat fără derogări. Derogările pentru vânătoarea de cormorani pot fi aprobate doar dacă sunt respectate prevederile Directivei Păsări.

Derogările pot fi emise de Ministerul Mediului, cu avizul Academiei Române și al altor instituții de mediu. Exemple de situații în care se poate aproba vânătoarea: prevenirea daunelor semnificative în piscicultură; protejarea speciilor de pești aflate în declin; asigurarea sănătății publice sau a siguranței aeriene (în cazul cormoranilor care pot interfera cu avioanele).

Pe vremea când era șef la Agricultură, ministrul Petre Daea a ridicat problema cormoranilor și a rămas celebru prin spusele lui, că vrea pește mai mult pentru oameni, nu pentru cormorani.

Daea nu s-a lăsat și, în 2019, România a cerut o derogare de la Comisia Europeană pentru gestionarea populației de cormorani, motivând pierderile semnificative din piscicultură.

Ca argumente pentru vânătoare, specialiștii au adus impactul economic asupra pisciculturii și pescuitului, echilibrarea ecosistemului, reducerea daunelor ecologice cauzate de colonii mari, gestionarea conflictului om-animal.

Cormoranii sunt mari consumatori de pește, un singur individ putând mânca între 400-600 g de pește pe zi. Soluția propusă este vânătoarea controlată poate ajuta la reducerea presiunii asupra pisciculturii și la menținerea unui echilibru economic pentru comunitățile locale.

Populațiile mari de cormorani pot perturba echilibrul ecosistemelor acvatice, deoarece consumă în exces pești de dimensiuni mici și medii, care joacă un rol crucial în lanțul trofic. În plus, cormoranii afectează și alte specii de păsări, prin competiția pentru locuri de cuibărit sau hrănire.

Vânătoarea necontrolată poate duce la perturbări în lanțul trofic. Cormoranii joacă un rol ecologic important în menținerea sănătății populațiilor de pești, eliminând indivizii slabi sau bolnavi. Coloniile mari de cormorani pot distruge vegetația locală. Excrementele lor bogate în acid uric pot afecta negativ solul și vegetația din jurul locurilor de cuibărit. Acest lucru duce la degradarea zonelor de biodiversitate ridicată.

”Ca urmare, sperăm ca petițiile noastre bine argumentate să fie luate în seamă și să ne fie permisă vânătoarea la cormorani într-o anumită limită și perioadă!”, a conchis Veronica Ispas.