Pensiile militarilor: cum e la noi, cum e la altii

Prin legea unitara a pensiilor, Guvernul loveste in interesele a circa 200.000 de militari, magistrati, piloti. Problema i-a adus in conflict pe prim-ministrul Emil Boc si propriul ministru al Apararii, Gabriel Oprea. Dar, dupa cum a aflat RL, disputa are corespondent in multe state europene si in SUA.
Cu 4,8 milioane de pensionari si doar 4,3 milioane de angajati, Romania are o mare problema. Sistemul de pensii s-a dereglat de mult si nici o initiativa nu a atins cu adevarat miezul problemei, care tine inclusiv de numarul mic de contribuabili. Premierul Boc spune ca actualul sistem este nesustenabil si ca, daca el s-ar mentine, suma ce ar trebui transferata de la bugetul de stat la bugetul de pensii ar creste de la 1,7 miliarde euro la 4,6 miliarde euro (adica de la 3,1% din PIB la 6% din PIB). Solutiile de avarie gasite pana acum au vizat modificarea regulilor sarind dintr-o extrema in alta.
De ce se cearta premierul cu ministrul Apararii?
Premierul Boc vrea integrarea pensiilor militarilor in sistemul unitar de pensii si sa se calculeze pornind de la contributia fiecaruia. Ministrul Apararii, Gabriel Oprea, vrea ca pensiile militarilor sa fie pastrate la nivelul actual.
Gasirea unor solutii pentru toate problemele sistemului de pensii este ingreunata insa inclusiv de incapacitatea ministrilor de a conveni asupra bazei de pornire a discutiilor. Cu alte cuvinte, sa se stabileasca o data pentru totdeauna cate pensii speciale sunt si in ce cuantum, cat „costa” ele statul, cat ar dura recalcularea lor si, mai ales, cate pensii ar fi afectate in urma acestui proces si cu cat. Membrii Cabinetului Boc s-au contrazis in declaratii inca de la lansarea proiectului de lege a pensiilor, dar divergentele de opinie par sa fi atins apogeul acum, cand proiectul se afla in dezbaterea Parlamentului.
Premierul Emil Boc a vorbit ieri, de pilda, in plenul Senatului, despre cele 200.000 de pensii speciale, dar la scurt timp ministrul Muncii, Mihai Seitan, a pomenit de 180.000 de pensii speciale. In alta ordine de idei, ministrul Muncii, Mihai Seitan, a spus ca pentru recalcularea pensiilor speciale ar fi nevoie de sase luni. In urma cu doar o zi, ministrul Apararii, Gabriel Oprea, declarase ca doar pentru recalcularea pensiilor militare (circa 82.000 de pensii) ar trebui 15 ani, pentru consultarea statelor de plata aflate in diversele arhive din tara.
Alte contradictii au aparut din declaratiile publice ale premierului si ministrului Apararii. Concret, potrivit lui Gabriel Oprea, o simulare efectuata de MApN ar fi aratat ca pensiile militare vor scadea cu procente cuprinse intre 19 si 69% prin aplicarea legii unitare a pensiilor. „Vreau sa stiti ca din toate simularile pe care Ministerul Muncii le-a facut rezulta ca prin recalcularea pensiilor militarilor nu vor scadea pensiile care azi au o valoare pana in jurul a 30 milioane lei vechi”, a raspuns ieri premierul Boc. Acesta a aratat ca, din circa 82.000 de pensii militare, doar 7.250 depasesc 3.000 lei si vor fi supuse recalcularii.
Cum procedeaza altii?
Dupa cum a aflat insa RL, abordarea premierului Boc nu se regaseste in multe state europene. In multe tari, pensionarii din Armata, Interne, Servicii sau Justitie sunt rasplatiti mai consistent decat alte categorii profesionale. Dar, ca si in Romania si mai multe tari europene, ca si in SUA, diminuarea sau sporirea avantajelor pentru „pensionarii de lux” a generat mereu dezbateri aprinse.
In multe cazuri, pensiile militarilor pot atinge un nivel atat de ridicat, incat majoritatea tarilor (inclusiv Romania) nu le prind in schema atunci cand isi calculeaza bugetul Apararii. Astfel, in Franta bugetul armatei se ridica la circa 33 miliarde euro pe an, adica 1,75% din PIB. La prima vedere, acest procent este mai mic decat cel solicitat de NATO, respectiv 2%. Cu toate acestea, daca la cele 33 miliarde euro se mai adauga alte 7 miliarde, atat cat reprezinta pensiile militarilor, bugetul pe care il aloca Parisul Apararii se ridica la 2,11% din PIB, depasind baremul minim impus de NATO.
Prima extrema
„Privilegiatii” sectorului bugetar au contribuit la sistemul de pensii cu procente din salariu mult mai mici decat restul angajatilor. Cu toate acestea, pensia le-a fost calculata pana acum luand ca reper un procent fix din salariul pe ultimele luni.
A doua extrema
Sub presiunea intelegerilor cu FMI, Guvernul Romaniei a promis sa adopte o lege menita sa transforme sistemul de pensii intr-unul unitar. In aceasta situatie, „pensionarii de lux” ar urma sa intre in randul lumii primind de la stat sume proportionale cu cat au contribuit in timpul activitatii.
Au fost create astfel zeci de legi si proiecte special croite pentru asa-zisii „pensionari de lux”: politistii, militarii, angajatii serviciilor secrete, magistratii, diplomatii, personalul aeronautic, parlamentarii si functionarii Parlamen-tului sau inspectorii Curtii de Conturi.
In timp ce pensia medie din Romania oscileaza in jurul valorii de 700 lei, un politist pensionar castiga dublu, un fost magistrat – de peste 11 ori, iar un pilot retras din activitate -chiar si de 12-13 ori mai mult.
POLONIA, CEHIA, UNGARIA: Situatii complicate
Raportat la Franta, unde, din 40 miliarde euro destinate Apararii, sapte miliarde acopera numai plata pensiilor militarilor, Polonia trece printr-o situatie chiar dramatica. Presiunea asupra guvernului de la Varsovia este uriasa, intrucat jumatate din bugetul Apararii se duce an de an in buzunarele pensionarilor din armata. In situatii similare se gasesc si Cehia si Ungaria, aceasta din urma aflandu-se in situatia cea mai dificila. In Ungaria, din cele 10 milioane de locuitori, trei milioane sunt pensionari. Chiar si asa, si Budapesta aplica un regim preferential pentru militarii iesiti la pensie.
MAREA BRITANIE: Pensii militare de 10.000 lire sterline
In aceasta tara pensiile militarilor au provocat o intreaga dezbatere nationala in ultimii ani, dupa ce, in urma sporurilor, inaltii gradati si membrii Marelui Stat Major au ajuns sa primeasca salarii de circa 20.000 lire sterline pe luna, fara a mai socoti si alte inlesniri la care au acces. Ofiterii de rang inalt pot beneficia de fonduri de pensii care, potrivit complicatului sistem britanic, le pot aduce pensii si de 10.000 lire sterline pe luna.
ITALIA: Scandalul pensionarii dupa 14 ani si jumatate
Si guvernul de la Roma privilegiaza pensionarii proveniti din armata. Militarii, alaturi de lucratorii din caile ferate, se pot pensiona la 57 de ani. Sigur, nu mai este de actualitate scandalul care a durat pana in anii ‘90, generat de faptul ca unele categorii de angajati ai serviciului public, printre care si militarii, puteau iesi la pensie dupa doar 14 ani, 6 luni si o zi de activitate. Totusi, reformele care au urmat au perpetuat o serie intreaga de privilegii. Unele categorii de angajati din Marina, spre exemplu, au dreptul la pensionare anticipata la varsta de 55 de ani, cu 10 ani mai devreme decat prevede legea pentru ceilalti angajati italieni.
FRANTA: Cumul de pensie cu salariu doar pentru subofiteri
Parisul acorda privilegii speciale pensionarilor din fortele armate. In urma reformei legii pensiilor, in Franta este nevoie de 40 de cotizatii anuale la fondurile sociale pentru a avea dreptul la o pensie completa. Regula nu se aplica si pentru militari, care pot iesi la pensie si dupa numai 15 ani de serviciu. Sigur, pensia unui subofiter care se retrage in acest termen va fi foarte mica pentru standardele occidentale, plasandu-se sub baremul de 1.000 euro. Pensionarul isi poate totusi completa veniturile cu o activitate suplimentara, dar situatia este valabila numai in cazul subofiterilor. Gradele superioare trebuie sa cotizeze 25 de ani pana la retragere si, dat fiind ca pensia unui colonel ajunge si la 3.000 euro, ofiterii nu pot cumula acest venit cu cel obtinut dintr-o alta slujba. Curtea de Conturi de la Paris vegheaza asupra respectarii acestui principiu.
RUSIA: Privilegii – da, beneficii – ba
Dar nu peste tot privilegiile declarate pe hartie se regasesc si in realitate. In Federatia Rusa, de pilda, unde beneficiile veteranilor (militari care au participat la razboaiele din Afganistan si Cecenia) sunt impresionante in teorie, in practica ele raman adesea neonorate. Potrivit legii, veteranii se bucura de reduceri de impozite, asistenta medicala, prioritate in obtinerea unei locuinte, transport public gratuit, iar lista poate continua. Concret insa, toate acestea se dovedesc a fi greu de obtinut. Sistemul este corupt, iar in anii ‘90 el a fost marcat de asasinarea unor inalti functionari ai Fondului Rus pentru Handicapatii Razboiului din Afganistan.
SUA: Pensii si pentru sotii
In multe state dezvoltate, sotia unui militar are, la randul ei, dreptul la o pensie in anumite conditii. In Statele Unite, de pilda, cei doi trebuie sa fi fost casatoriti cel putin zece ani. Dar chiar in caz de divort, dupa iesirea la pensie, tribunalul ii poate acorda fostei sotii un procent din pensia militarului. In general – desi calculul poate varia in SUA de la un stat la altul -, sotia primeste jumatate din pensia calculata pentru numarul de luni in care cei doi au fost casatoriti.
In SUA, militarii se pot pensiona dupa 20 de ani de serviciu activ, beneficiind de o pensie, dar putand in acelasi timp sa exercite si o activitate remunerata.