Sute de mii de pensionari din România încasează lună de lună, pensii speciale. Unii primesc mai mult decât personalul activ, de vârf, al administrației, precum președintele statului și prim-ministrul. De la 1 ianuarie 2025, și foștii edili locali ar putea primi aceste beneficii.

În prezent, specială medie în țara noastră e de aproximativ 3.000 de euro. Cea mai mare depășește 10.000 de euro. Printre beneficiarii de pensii speciale, botezate de legiuitor „de serviciu”, se numără o mulțime de categorii profesionale. Astfel, au început să apară glume care spun că „mai mulți sunt cei care primesc pensii speciale decât cei care nu beneficiază de astfel de venituri”.

Pensiile speciale, spre deosebire de cele obișnuite, nu sunt calculate în baza legii „unitare”, ci a unor legi speciale. Printre primele categorii care au primit astfel de venituri s-au numărat militarii și magistrații. Apoi, guvernele de la București au tot adăugat pe listă o serie de beneficiari ai pensiilor speciale. În timpul Guvernului Boc (PDL), majoritatea pensiilor speciale au fost eliminate – cu excepția celor pentru magistrați și consilierii Curții de Conturi. Apoi, au fost reintroduse de PSD, în timpul Guvernului Victor Ponta.

În lege, pensiile speciale sunt denumite „pensii de serviciu” sau „indemnizații pentru limită de vârstă”. În prezent, lista beneficiarilor îi cuprinde pe:

– foștii militari;

– foști polițiști;

– foștii parlamentari, funcționari publici din Parlament;

– foștii ofițeri de informații, foști angajați ai SRI, SIE, SPP și STS;

– foștii angajați ai fostei Securități;

– foștii diplomați, personal consular;

– foștii magistrați (procurori, judecători);

– fost personal auxiliar al instanțelor și parchetelor (grefieri, specialiști IT);

– foștii angajați ai Curții de Conturi;

– foștii aviatori, mecanici de zbor și stewardesele.

Pe listă se adaugă și foștii primari, foștii viceprimari și foștii președinți și adjuncți de consilii județene. Inițiativa aparține Guvernului PSD Viorica Dăncilă, din 2019, printr-o Ordonanță de Urgență. La începutul lui 2020, judecătorii Curții Constituționale au dat undă verde pensiilor speciale pentru aleșii locali. De atunci, legea PSD-ului se tot amână, de la an la an, așteptând momentul „oportun” pentru aplicare.

Controversă privind pensiile polițiștilor

De asemenea, există o dezbatere publică privind pensiile foștilor polițiști. Unii le consideră drept pensii speciale. Alții, „pensii ocupaționale”, respectiv „pensii militare de serviciu”. Sindicaliștii de la Europol susțin:

„La începutul lui 2020, judecătorii Curții Constituționale au dat undă verde pensiilor speciale pentru aleșii locali. Polițiștii au o serie de interdicții și incompatibilități față de celelalte categorii de angajați din România precum: dreptul la grevă, să efectueze activități de comerț, să candideze pentru autoritățile administrației locale sau centrale, să exprime opinii politice, să participe la administrarea unei societăți comerciale etc.

(…) Se lasă să se înţeleagă că militarii/polițiștii nu ar contribui, pe timpul carierei lor, la bugetul statului, cu alte cuvinte, fie nu ar plăti taxe şi impozite, fie acestea ar fi mai mici decât în cazul altor categorii profesionale. Nimic mai fals decât atât. Veniturile pe care militarii/polițiștii le obţin din salarii, sunt impozitate absolut identic, ca în cazul oricărui salariat din sistemul public”, au notat reprezentanții polițiștilor.

Pensiile militare ale MAI costă bugetul de stat 1,5 miliarde de euro anual, adică aproape 8 miliarde de lei, potrivit ZF. Mai exact, 28% din bugetul total, de 5,8 miliarde de euro. Salariile reprezintă 3 miliarde de euro.

În opinia lui Claudiu Năsui, ministru al Economiei din partea USR, în perioada decembrie 2020 – septembrie 2021, inclusiv pensiile polițiștilor trebuie considerate drept pensii speciale.

„Primele pensii speciale au fost cele ale militarilor, deci înainte de magistrați. De asemenea, depinde cum definim aceste pensii speciale. Noi le numim pensii speciale pentru că, de facto, acestea sunt acordate în baza unor legi speciale. Deci inclusiv pensiile polițiștilor, sunt pensii speciale. În mod normal, ele ar trebui calculate strict în baza legii pensiilor publice.

Pensiile speciale ne costă peste 15 miliarde de euro, anual. Numărul beneficiarilor de aceste pensii continuă să crească”, a declarat Năsui.

Câți beneficiari de pensii speciale există în România

În România există în jur de 4,7 milioane de pensionari. Dintre aceștia, aproximativ 200.000 beneficiază de pensii speciale. Casa Națională de Pensii (CNPP) cuprinde o parte dintre ele, pe cele ale foștilor: magistrați, membri ai corpului diplomatic consular, funcționari publici din Parlament, personal aeronautic civil, personal de specialitate al instanțelor și parchetelor, angajați de la Curtea de Conturi, ce însumează în jur de 12.000.

Practic, dacă vorbim despre numărul total de beneficiari, cei peste 200.000, peste 4% dintre pensionarii din România încasează pensie specială. Cei mai mulți, peste 90%, sunt foști militari și polițiști. Din totalul celor care încasează pensie specială, deci dintre cei 200.000, doar 6.000 sunt foști magistrați. Raportați la numărul total de pensionari din România, magistrații reprezintă doar 0,1%.

Primarii, cei care ar urma să beneficieze de pensii speciale, s-ar putea adresa justiției

Năsui crede că la un moment dat, cei vizați de lege vor acționa în instanță, dacă aceasta va fi prorogată la final de 2024.

„În teorie, aceste pensii sunt valabile, legea se poate aplica, dar guvernul le tot prorogă, de la an, la an. Asta, ca să poată ataca primarii la un moment dat, în justiție, pentru că prea mult s-a prorogat legea. Așa s-a întâmplat și cu magistrații, în urmă cu câțiva ani și apoi, după opt ani de prorogări, au primit și din urmă. Dacă guvernul ar dori, ar anula această lege. Noi nu suntem de acord cu niciun fel de pensie specială”, a declarat economistul, pentru Ziare.com.

Avocatul Toni Neacșu, fost judecător, crede că beneficiarii legii s-ar putea adresa justiției, pentru a primi pensiile promise de PSD, încă din 2019, în cazul în care legea se tot prorogă.

„Excepția de neconstituționalitate stă în picioare. Însă, bineînțeles, e nevoie de o decizie a unei instanțe. Altfel, această lege se poate proroga ani buni. Însă, dacă ajungem la 1 ianuarie 2025 și aceasta nu este prorogată, se aplică”, a transmis juristul, pentru Ziare.com.

„Omerta”. PSD și PNL refuză să discute despre legea pensiilor speciale ale primarilor

Reprezentanții PSD – Lucian Romașcanu, Robert Cazanciuc și Radu Ștefan Oprea au fost contactați de Ziare.com, dar au refuzat să comenteze pe marginea acestui subiect. De asemenea, Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL, nu a oferit vreun răspuns solicitării.

Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu pensiile speciale ale edililor locali. Potrivit unor surse politice, din teritoriu ar exista presiune la partidele mari, pentru ca legea să fie aplicată. Astfel, legea va fi prorogată din nou, după formarea noului guvern, fie va fi „uitată”, deci de la 1 ianuarie 2025 își va produce efectele. Important de amintit, alegerile parlamentare sunt programate pe data de 1 Decembrie, Ziua Națională. Astfel, viitoarele partide parlamentare trebuie să se înțeleagă într-un timp record pentru a realiza o majoritate și a stabili structura viitorului executiv.

Sursa ziare.com

Post Views: 108