Saltul inregistrat de asistenta sociala din Romania in ultimii zece ani, desi pentru unii nu poate fi decat unul spectaculos, pentru altii inca este ^subtire^. Asta mai ales daca ar fi sa-l cuantificam dupa indiferenta cu care este tratata de cele mai multe ori dorinta si implicarea unor persoane sau organisme in sustinerea protectiei sociale. Modelul european si american a adus in legislatia romaneasca privitoare la copii, persoane cu handicap si varstnici o serie de beneficii si de facilitati pentru cei care sprijina sistemul social sau incadreaza in munca persoane cu handicap.
Odata pus la punct cadrul legal ne-am fi asteptat ca multe aspecte sa intre pe un fagas normal, sa-si gaseasca rezolvarea si pe de alta parte sa avem o avalansa de institutii private incurajate de stat. Dar lucrurile nu stau tocmai asa. Drumul ce duce la realizarea si deschiderea unei unitati sociale este atat de sinuos incat nu rare ori intreprinzatorii, insufletiti de cele mai bune intentii, renunta. Asta dupa ce au batut lungi drumuri pentru dosarele de acreditare, pentru realizarea proiectelor, obtinerea avizelor si autorizatiilor.
Pentru asociatiile si ONG-urile care nu dispun de spatiul necesar prestarii servicilor sociale exista alternativa ca primariile sa le ofere loc in cladirile disponibile aflate in domeniul public. Nu fara a semna un parteneriat de colaborare intre cele doua parti. Dar totul la noi la romani e frumos si idilic pana nu trebuie pus in practica. Sau mai bine zis pana nu ceri ceva. Esti incurajat sa faci demersuri pentru semenii aflati in suferinta, dar cand esti aproape la mal statul te lasa sa te ineci singur. Cand e vorba de a oferi un spatiu deja totul devine mai complicat, autoritatile dau din colt in colt. Ba ca locu|l A urmeaza sa fie ocupat de o familie fara venituri, ba ca locul B e pentru copiii strazii, sau ca locul C e pentru sinistrati. In final, constati ca trece timpul si nu a venit sa le ocupe nici Tanda, nici Manda. Oare de ce? Ce se asteapta de fapt? In loc sa puna la socoteala ca onorand cererea partenerului, autoritatea locala ar fi solutionat mult mai multe cazuri sociale, nu doar unul.

Post Views: 72