Parlamentarii promit bugetarilor salarii din bani care nu vor exista
Pe fondul promisiunilor de majorari salariale cu nemiluita, acum, in prag de alegeri, ministrul de Finante, Anca Dragu, avertizeaza ca astfel de cheltuieli, neprevazute initial in buget, vor duce la un deficit bugetar de peste 3 la suta din PIB daca nu se vor reduce alte cheltuieli, care sa compenseze efortul financiar generat de majorarile salariale pentru dascali si cadre medicale.
Ministrul mai aminteste un aspect pe care toti politicienii l-au uitat. Acela ca, potrivit legii responsabilităţii fiscal-bugetare, adoptată în 2010, cu 180 de zile înainte de alegeri nu pot creşte cheltuielile salariale şi nu pot fi luate măsuri care să conducă la aceste cheltuieli.
Comisiile reunite de Buget şi Muncă din Parlament au aprobat luni majorarea cu 15 la suta a salariilor de bază din învăţământ începând cu 1 ianuarie 2017, plata sporurilor pentru personalul medical la nivelul anului 2016, nu 2009 cum era până acum, precum şi majorarea cu 25 la suta a salariului de bază de încadrare de care beneficiază personalul din aparatul propriu al CNAS.
Premierul Dacian Cioloş a declarat si el că impactul bugetar al legilor electorale votate de Parlament în ultimele luni se ridică la 9 miliarde de lei, echivalentul a peste 1 la suta din PIB.
La anul tragem ponoasele
Daca ministrul de Finante anunta deja un deficit bugetar de 4,8 miliarde lei, cauzat doar de promisiunile din ultima saptamana, specialisii in economie spun ca aceste mariri salariale vor zgudui mai tare bugetul pe 2017, cand vor trebui onorate.
“Impactul pentru 2017 este unul major. Repetăm greşelile din 2008, când felul în care s-a acţionat – un deficit bugetar de 5,5 la suta din PIB, la o crestere economică de peste 8 la suta – a fost expresia unei iresponsabilităţi totale”, spune economistul Ionuţ Dumitru, citat de Ziarul Finaciar.
„O să tragem ponoasele mai târziu, poate nu chiar ca în 2008 – 2009, pentru că nu suntem într-o conjunctură de criză. Însă riscurile sunt evidente. 2017 va fi un an cu multe semne de întrebare: este improbabil că vom mai avea o creştere economică de 5 la suta ca în 2016, la care se adaugă toate presiunile pe buget decise în acest an”, este de parere si economistul Aurelian Dochia. stop_coloana
Cum s-au ales in 2008 profesorii cu salarii marite
cu 50 la suta pe hartie si taiate cu 25 la suta in realitate
In octombrie 2008, presedintele de atunci, Traian Basescu, promulga marirea salariilor pentru profesori cu 50 la suta, dupa un sir lung de dispute. De mentionat ca in 2008 au fost alegeri legislative, iar in 2009 urmau alegeri prezidentiale. Premier la acea vreme, Calin Popescu Tariceanu s-a opus acestei majorari salariale pe motiv ca bugetul nu o poate suporta, Guvernul a atacat legea la Curtea Constitutionala, dar aceasta a considerat-o constitutionala. Parlamentatii au votat-o toti, indiferent de culoarea politica. Promisiunile populiste nu puteau fi, evident, onorate. Imediat dupa promulgarea legii care marea lefurile au venit o serie de ordonante care propuneau ba mariri graduale, ba mariri in transe sau doar pentru dascalii cu venituri reduse. Apoi majorările au fost de-a dreptul anulate de guvernul Boc, cel care i-a urmat lui Tăriceanu, din lipsa de fonduri.
Si raul abia atunci a inceput. De la 1 iunie 2010 bugetarilor li s-a taiat pe bune, nu doar pe hartie, 25 la suta din salariu, batranilor li s-a redus pensia cu 15 la suta, iar ajutorul de somaj a scazut si el cu 15 la suta. Totul pentru ca era nevoie stringenta de bani la buget. Profesorii amagiti in 2008 si-au cerut in instanta drepturile salariale acordate de un Parlament rupt de realitate si au castigat. Statul a fost obligat sa le plateasca 9 miliarde de lei.
Si, pentru ca situata din 2008 seamana izbitor cu cea din prezent, specialistii in economie trag un semnal de alarma. „Scenariul se poate repeta. Guvernul ce va veni va constata că nu poate să plăti sumele pe care Parlamentul i le decide acum şi le anulează, dar oamenii recâştigă majorările în instanţe“, avertizeaza economistul Ionuţ Dumitru.
