Formaţii şi ansambluri folclorice aparţinand minorităţilor au defilat prin Zalău in costume populare in cadrul Festivalului Minorităţilor din Sălaj.
15 formaţii şi ansambluri folclorice, dintre cele mai reprezentative din comunităţile minorităţilor etnice din judeţul nostru, au defilat sambătă, prin centrul Zalăului, in cadrul Festivalului Minorităţilor Naţionale din Sălaj. Maghiarii, slovacii şi romii şi-au scos de la naftalină cele mai frumoase costume populare tradiţionale pentru a le arăta publicului larg. Aceştia au urcat apoi pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Zalău unde au susţinut un spectacol de muzică, obiceiuri şi dansuri populare tradiţionale.
Manifestarea a fost organizată de Consiliul Judeţean Sălaj şi Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Daniel Săuca, managerul Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului sălaj, ne-a declarat că a dorit reluarea iniţiativei unui astfel de festival, care a debutat in anii 90’ cu două sau trei ediţii, dar care nu a avut continuitate.
La fetival au mai participat ansambluri de dansuri şi formaţii de muzică populară din Zalău, Crasna, Sărmăşag, Almaşu, Ilişua, Chieşd, Ip, Varşolţ, Zăuan etc.
13 etnii convieţuiesc alături de romani in judeţul nostru
Ardealul este zona cu cea mai mare diversitate etnică, urmată de Banat, Bucovina şi Dobrogea. In judeţul Sălaj, trăiesc importante comunităţi de maghiari şi ceho-slovaci, in comuniune cu romanii. Potrivit datelor primite de la Direcţia Judeţeană de Statistică Sălaj, la recensămantul din 2002, populaţia Sălajului totaliza 248.015 persoane, dintre care peste 176 de mii sunt romani, 57.167 maghiari, 12.544 ţigani, 1.366 slovaci, 102 germani, 35 ucrainieni, 20 italieni, 12 evrei, opt ruşi lipoveni, opt greci, şase turci, şase sarbi, cinci bulgari, trei chinezi şi 49 de persoane de alte naţionalităţi.
Slovacii – sălăjeni de 200 de ani
Satul Făgetu, din comuna Plopiş, unde locuiesc aproape 800 de persoane slovace printre care un singur roman (din mamă slovacă) şi o ţigancă, implineşte in acest an două secole de la infiinţare. Este cea mai mare comunitate de slovaci din judeţ, urmată de satul Zăuan, din comuna Ip. Vorbesc limba lor, au biserica lor şi trei şcoli cu predare in limba slovacă. Preotul şi invăţătoarea din sat incearcă din răsputeri să menţină tradiţiile culturale şi foclorice aduse de la mari depărtări. Mai sunt bătrane care merg şi azi la biserică imbrăcate in costum popular, iar plăcinta cu cartofi – specifică bucătăriei tradiţionale slovace – este servită şi azi de gospodine familiei reunite in jurul mesei.
Preotul Parohiei Catolice Făgetu, Aolnik Rolnic, ne-a povestit cum slovacii au venit in Sălaj şi in celelalte zone din Transilvania in urmă cu 200 de ani, din Nord-Vestul Slovaciei, zona Orava, la graniţa cu Polonia. „Erau foarte săraci. Acolo era o secetă mare, in urma căruia a pornit un incendiu care a devastat două sate. Au auzit că aici se taie pădure şi se dă pămant pentru lucru. Unii s-au stabilit in Certeze (Maramureş), alţii la Livada (Satu-Mare), iar alţii au mers mai departe. In Sălaj, comunitatea de slovaci se intindea pană la Huta – Bogdana, inclusiv in Poic, unde mai sunt doar două familii acum şi cei instăriţi işi construiesc case de vacanţă”, a declarat părintele Rolnic, preot de 21 de ani in Făgetu. Copii, fraţi şi surori ai slovacilor din Făgetu au plecat in căutarea unui trai mai bun, in Aleşd, Oradea sau in Banat, ocupand casele abandonate de nemţi şi lucrand cu sarguinţă pămantul abandonat de aceştia. După 89’, parte dintre cei mai tineri au plecat in Cehia şi Slovacia, alţii au luat drumul Braziliei, intre cele două Războaie Mondiale. Insă toţi se reunesc in fiecare an, potrivit preotului, in prima duminică a lunii august, de hramul bisericii.
In satele unde minorităţile etnice predomină, romanii ajung chiar să le inveţe limba şi să le imprumute din tradiţii şi obiceiuri. Şcoala şi biserica sunt principalele instituţii unde etnicii slovaci işi regăsesc şi-şi manifestă tradiţiile strămoşeşti, de la credinţă, valori pană la portul şi folclorul popular. Comunitatea din Făgetu a fost reprezentată la Festivaloul Minorităţilor Naţionale din Sălaj de grupul folcloric „Salajka” a Şcolii Gimnaziale Făgetu.