Palincarasul din Fildu, Nelu Mangau, are un har si un dar aparte

Printr-o metoda numai de el stiuta, in sticlele sale, unicat, sunt lucrari din lemn

rn

Nelu Mangau, din localitatea Fildu de Sus, este un promotor al traditiei si portului popular din aceasta zona a judetului si de ani buni promoveaza România si Salajul intr-un mod cu totul inedit.
Nelu Mangau ciopleste, cu brisca-n lemn, diferite figurine, mai precis carul cu boi, jugul, roata, cumpana de la fântâna, fusul. Acestea sunt doar o parte dintre piesele sale si printr-o tehnica numai de el stiuta, sunt introduse in sticle, iar apoi umplute cu palinca. Sticlele sale astfel personalizate, ajung in târguri si expozitii din tara si chiar in strainatate!
Palinca din sticla capata astfel o nuanta galbuie, data de lemnul din care au fost cioplite figurinele, iar palinca… nu mai are termen de valabilitate.
Pentru a-si dezvolta afacerea, Mangau a reusit sa acceseze fonduri europene in valoare de 70.000 de euro si este deosebit de mândru ca poate duce mai departe traditia.

rn

„Cum credeti ca peste zeci de ani ne vom aminti de traditii si de datinile populare, altfel decât asa? Am lucrat pentru personalitati, pentru primari, politicieni si chiar si la nunti. Am facut, intr-o sticla, un excavator pentru un director al companiei Volvo! Am participat la diferite târguri si expozisii, am fost chiar si la Parlamentul European de la Bruxelle”, a declarat mândru palincarasul din Fildu.

rn

Localitatea Fildu de Sus este renumita in Salaj nu numai pentru biserica de lemn, monument istoric, având cea mai inalta turla din zona, simbolistica ei fiind preluata, de altfel, si pe stema judetului.

rn

Lemnul este, de altfel, un material de constructie indragit de locuitorii din zona, vestiti pentru maiestria cu care si-au realizat portile gospodariilor.

rn

Nelu Mangau nu este doar palincarul din Fildu de Sus, ci si un impatimit in „impistrarea” sau altfel spus decorarea lemnului.

rn

„De mic mi-a placut sa impistrez lemne, cu un briceag. Maica tot imi zicea: nu impistri toate lemnele. Meream cu oile si pe o bota faceam diferite modele. Având in vedere ca-s si palincar, io imbuteliez palinca in sticle cu mici obiecte din lemn si o vând in special la cei care merg in strainatate si vor sa duca un cadou mai deosebit. imbuteliata asa, o vând mai bine. Am pus si tricolorul, sa arate ca e productie din România. Pentru obiectele mele folosesc lemn de dud, deoarece va da o nuanta galbena palincii, lemn de prun, care da o nuanta mai rosiatica si lemn de paltin care o lasa asa cum e ea. Pot sa fac vârtelnita, fântâna, jug de boi, scara, furca si grebla si chiar coloana infinitului. in general, fac lucruri din gospodarie. De obicei fac una pe seara, dar absolut toate le fac manual, din brisca”, spune Nelu Mangau.

rn

Ca un taran sadea, in gospodaria sa omul are de toate: isi cultiva pamântul si creste animale. El ne-a spus ca „daca muncesti cu adevarat, pamântul te va rasplati cu un trai imbelsugat”.

rn

in casa lui vei fi servit intotdeauna cu o bucata de cas, o cana de lapte, un colt de pâine de casa, si cum altfel, cu un paharel de palinca de prune, productie proprie. Desi produce anual sute de litri de palinca pentru toti satenii din zona, Mangau nu consuma bauturi alcoolice, cu exceptia palincii pe care trebuie sa o guste atunci când o prepara.

rn

„Lucrez cu palinca din 1994 si io sunt palincarasul satului. Cazanele sunt mostenire de familie, de la tatal meu. Eu am doi muncitori la cazan. Când vin clientii, borhotul se deverseaza in cazan, iese votca la prima fierbere, dupa care se trece la cazanul doi, si iese palinca. Din trei cazane de votca iese unul de palinca. Cel mai bun lemn cu care se face foc la cazan este cel de arin. Se mai foloseste si rachita sau mesteacanul. Salutul palincii este: apa rece, foc incet, adica apa rece in racitorul instalatiei de distilat si foc la cazan nu foarte intens. Avem un sistem de racire cu apa din Valea Fildului. Prima data la palincarie iese asa numitul razalau, care se separa, pentru ca nu e bun de baut si are circa 90 de grade. Dupa ce se indeparteaza razalaul, iese palinca. Aceasta trebuie adusa mai apoi la starea in care se poate consuma, diluându-se cu apa pâna ajunge la 50-52 de grade. inainte sa o tomnesc ea are 58-60 de grade si e prea tare. Palinca trebuie sa fie baubila, sa nu te strânga de gât. Sunt unii care vor sa le fac palinca si la 54 de grade, dar eu spun ca nu e baubila. Dupa mine, cea mai buna e cea la 50 de grade. Cel mai bine se pastreaza in vase de sticla sau in butoaie de lemn, dar in butoi pierde la 100 de litri, un litru la an”, precizeaza acesta.

rn

in sticle o pastreaza si palincarul din Fildu, dar nu in orice fel de sticle ci in recipiente in care sunt introduse miniaturi de lemn, obiecte care dau culoare, aroma si un aspect, in cele din urma, mai comercial renumitei bauturi a Salajului.

rn

rn