Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor este o invitație care ne cheamă pe toți la întâlnire, comuniune și reflecție.

Eparhia Română Unită cu Roma, Greco-Catolică, de Cluj-Gherla, va celebra, în perioada 18-25 ianuarie 2024, în comuniune cu alte Biserici creștine, ”Octava de Rugăciune pentru Unitatea Creștinilor”. Acest eveniment anual este organizat la nivelul întregii lumi de Consiliul Pontifical pentru Promovarea Unității Creștinilor împreună cu Consiliul Mondial al Bisericilor. Tema propusă în acest an de un grup ecumenic din Burkina Faso este : ”Să-L iubești pe Domnul Dumnezeul tău…și să-l iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți” (Luca 10, 27).

În meditațiile care au la bază textul biblic cu parabola Samariteanului milostiv, credincioșii din Burkina Faso – țară în care trăiesc numeroase comunități etnice, de religii diferite, și care se confruntă cu o criză gravă, marcată de conflicte dintre grupuri extremiste – ne invită la reflecție asupra iubirii și învățăturii lui Iisus Christos, ca sursă și rațiune pentru pace, compasiune și bună înțelegere.

Dragi cititori, consider că aceste inițiative sunt binefăcătoare și absolut necesare, atâta timp cât pornesc dintr-o dorință autentică a inimii după iubire și unitate. Ne-am separat trimițându-ne în exil, ne-am separat ucigând în numele lui Christos, ne-am separat instigându-ne la ură și aversiune, ne-am creat o lume polemică și un spirit polemic – acestea nu sunt mărturii autentice de credință și nu sunt învățăturile care ne-au fost lăsate moștenire de Mântuitorul. Ele nu fac decât să pună într-o gravă confuzie și într-o categorică repulsie pe toți cei care și-ar dori să urmeze vreodată învățătura creștină.

Știm că fiecare cult are o istorie umană, dar fiecare trebuie să revină constant la principiile evanghelice și să-și cântărească atitudinea și gândirea în lumina acestora. Până când nu ne vom raporta corect la Christos, până când nu ne vom cerceta credința în adâncuri, până când nu vom simți în noi durerea profundă a rupturii, nu are cum să se producă în interiorul nostru o schimbare reală și sănătoasă, iar noi vom continua să ne poticnim în litere și exprimări, în orgolii și certuri.

Întâlnirile ecumenice nu sunt și nu trebuie să fie compromisuri în credința niciunuia, ci dialoguri despre viață și virtute, despre comunitate și pace, în care trebuie căutate ”armele” comune cu care, toți împreună, trebuie să luptăm împotriva abominabilelor pericole ce ne amenință din toate direcțiile.

Fiecare, din ”încăperile” din care provenim, să ne purtăm cu bunătate față de cei care au ales alte uși, sau care sunt încă în anticamere. Dacă au greșit, ei au cu atât mai multă nevoie de rugăciune și mărturii autentice de credință; dacă sunt dușmani, ni se poruncește să ne rugăm pentru ei. Iată una dintre regulile universale pentru întreaga omenire.

Vă invit să ne cunoaștem unii pe alții mai bine, cu siguranță fiecare are o înțelegere și o lumină de împărtășit!