În casa cu numarul 147 din satul Gârceiu, comuna Criseni, familia Major traieste momente coplesitoare de emotie. Katalin Major, mama a trei copii, a avut sansa sa-l strânga în brate pe fiul cel mare, Martin, dupa 12 ani în care a disparut din sânul familiei. Dat în urmarire nationala si internationala din anul 2011, politia l-a localizat pe Martin Major pe teritoriul Ungariei, saptamana trecuta, punând capat chinului emotional pe care familia l-a trait atâtia ani. Cu lacrimi de fericire, mama baiatului a povestit în exclusivitate pentru Graiul Salajului efortul pe care l-a depus împreuna cu politia pentru a-si aduce baiatul acasa.

 

Certurile minore în familie nu sunt iesite din comun. Însa nimeni nu s-a asteptat ca pe data de 10 ianuarie 2002, dupa o discutie care nu prevestea nicidecum drama ce a urmat, Martin, în vârsta de 30 de ani pe atunci, sa plece fara veste si sa nu se mai întoarca. La început, mama lui a trait cu speranta ca-l vor revedea. A mai plecat el de acasa la lucru în Ungaria, dar s-a întors întotdeauna. Cu toate acestea, saptamânile treceau, iar familia nu primea niciun semn de viata de la Martin. Disperarea mamei a luat amploare în momentul în care a vazut cum trece Craciun dupa Craciun, Paste dupa Paste, iar fiul sau iubit nu se mai întoarce acasa. Cu fiecare sarbatoare, familia se întreba daca nu cumva Martin a murit pe undeva, fara sa le spuna nimeni nimic, fara ca ei sa aiba cum sa-i plânga la mormânt. În anul 2005, cu inima grea, crezând ca nu-l va mai vedea niciodata, s-a dus l-a politie sa-l declare disparut. Îndurerata, le-a declarat politistilor: „Nu mai pot sa stau, nu mai vine, nu stim nimic de el!”. Poate asa i s-a spus, poate a inteles gresit o ironie, dar mama a luat de bun ca trebuie sa scrie Ministerului de Afaceri Externe. Trecusera deja trei ani de când fiul sau disparure. Femeia, disperata, si-a asternut grijile de mama pe hartie. A tot scris si a trimis scrisori catre 23 de ambasade, in tari prin care s-a gandit ea ca ar putea fi Martin. Se ruga cu ardoare sa o ajute cineva sa-si gaseasca fiul pierdut. A primit raspuns de la mai multe ambasade, printre care si ambasada din Statele Unite. În acel moment, în anul 2011, politia i-a batut la usa, întrebând-o ce grozavii s-a apucat sa faca. Din acel moment, femeia a tinut legatura cu politia tot timpul, sunând în fiecare luna, cu speranta ca poate s-a aflat ceva   despre fiul pierdut. Cu toate ca tanarul a fost dat atunci în urmarire nationala si internationala, iar stirea disparitiei a aparut si în presa, singurul raspuns pe care-l primea lunar mama îndurerata era ca nu s-a aflat nimic despre fiul sau si ca va fi contactata în   momentul în care vor sti ceva.

„L-am gasit la o familie
de tigani!”

Au trecut 12 ani, iar femeia ne spune cu sinceritate ca nu mai avea speranta ca o sa-l gaseasca: „Dupa 12 ani de zile, eu nu am mai avut speranta.” Însa speranta avea sa-i fie redata saptamana trecuta. Marti dimineata a sunat telefonul, iar unul din fratii lui Martin a ridicat receptorul, fara sa stie ca vestea ce avea sa o primeasca le va schimba viata. „Mami, l-au gasit pe Martzi!”, a fost tot ce a putut sa-i spuna mamei lui înainte sa-l napadeasca lacrimile.   Si-au varsat tot amarul, transformând ani de durere în momente de fericire cum nu credeau ca vor mai trai.

Politia Zalau a fost imediat înstiintata, dupa ce Martin Major a fost identificat si legitimat de politia din Ungaria. Domnul Craciunas, cel care s-a ocupat de cazul disparitiei, a anuntat-o pe mama lui Martin ca acesta a fost identificat pe teritoriul Ungariei, în localitatea Fót. Conform declaratiilor primite de la Inspectoratul de Politie Salaj, din moment ce   Major nu avea antecedente penale, mama acestuia putea sa mearga sa-l aduca pe baiat acasa fara ca acestia sa o insoteasca. Politia a gasit si masina, abandonata, cu care tanarul a plecat în Ungaria.

Femeia a plecat cu noaptea-n cap cu unul din fratii lui Martin si un vecin cu masina în Ungaria, la Fót, localitate din apropierea Budapestei,   unde-si ducea veacul Martin. Au ajuns în dimineata urmatoare, iar conditiile în care l-au gasit i-au înmarmurit pe toti. „L-am gasit la o familie de tigani! Când l-am gasit la tigani am crezut ca si mor, când l-am vazut pe copilul meu acolo!”, ne marturiseste cu disperare în voce femeia. „Dar totusi, am fost multumita ca traieste, macar atât, chiar daca l-am gasit murdar!” Martin traia într-o anexa a „palatului” ce apartinea familiei de romi pentru care lucra. Alaturi de el se înghesuiau în încaperea mica alti doi barbati care nu aveau familie, unul mai murdar ca altul, reiese din spusele mamei

Familia de romi care l-a ajutat pe Martin e una înstarita, ne spune femeia, având o afacere cu fier vechi. Acesta lucra la o magazie timp de 12 ore, începând de la ora sase dimineata. În momentul în care mama baiatului a ajuns la „palatul” in care locuiau romii, ne-a marturisit ca i-a fost frica sa paseasca înauntru. A prins curaj,stop_coloanagândindu-se ca doar acei pasi o mai despart de fiul ei. În ciuda temerilor, femeia roma i-a primit în casa si le-a oferit o cafea în timp ce asteptau ca Martin sa vina de la lucru. Lacrimile îi îneaca femeii cuvintele când ne spune ca baiatul ei nu   i-a recunoscut la inceput nici pe ea, nici pe fratele lui. „Cine sunteti voi?” i-a întrebat mirat când i-a vazut pentru prima data. Coplesita de emotii   ca-si vede copilul în viata dupa atâtia ani, femeia a stat de vorba cu el si   l-a convins sa se întoarca acasa.

Uimire la granita

Cu obrazul umplut de lacrimi de fericire ca baiatul sau a acceptat sa mearga acasa, femeia si cei care o însoteau au pornit spre România. Ajunsi la granita cu Ungaria, vamesii au fost uimiti de povestea lor. „Cum exista asa ceva, dupa 12 ani de zile sa nu vii tu niciodata acasa?”, l-a întrebat unul din vamesi. Au stat aproape o ora pâna sa li se permita sa treaca granita. Între timp, vamesii au dat telefoane pentru a se asigura ca totul este în ordine si ca povestea relatata de familie este adevarata, cu toate ca barbatul avea de la politia din Ungaria un act care sa-i permita sa treaca granita.

O trauma ale carei urme
se vor sterge cu greu

Dupa o asemenea experienta, am întrebat-o pe femeie cum se simte fiul ei, acum ca s-a întors la adevarata sa familie. Cu o urma de durere în voce, ne-a spus ca prima data i-a fost rusine sa manânce la aceeasi masa cu parintii si fratii sai. Îi era rusine ca, timp de atâtia ani, nu i-a cautat. „Acum e bine”, zâmbeste femeia, amintindu-si cum vorbea si râdea cu fratii sai mai mici cu o seara în urma.

Martin urmeaza sa-si faca actele. Barbatul are nevoie si de îngrijiri medicale, deoarece sufera de tromboza la picior. Îndurerata, femeia ne-a spus ca-l mai durea piciorul înainte, însa acum îi e si frica sa se uite la piciorul fiului ei. Trauma prin care a trecut atât baiatul, cât si fami-lia, a însemnat adânc inimile acestora, iar urmele ei se vor sterge cu greu.

S-a bucurat tot satul

Când satenii au aflat ca politia l-a gasit pe Martin, au facut tot ce au putut sa o ajute pe femeie sa-si aduca fiul din Ungaria. Unul din ei si-a pus la dispozitie masina si a dus-o pe femeie pâna în Ungaria, pentru a-l aduce acasa pe fiul pierdut. Pâna si vecinul, Feri Baci, care de-abia îsi târaste picioarele, s-a ridicat din pat pentru a da de veste tuturor ca Martin a fost gasit.

Povestea dramatica
a fiului pierdut

Salajanul Major Martin are 42 de ani si este necasatorit. A urmat studiile unei scoli profesionale din Timisoara, fiind de profesie mecanic. Are doi frati gemeni, cu cinci ani mai mici decât el. A plecat pentru prima data în Ungaria la munca în octombrie 2001. S-a întors dupa o luna, dupa care a plecat din nou. În luna decembrie a aceluiasi an, Martin s-a întors acasa pentru a petrece sarbatorile alaturi de familie. În 10 ianuarie 2002 a plecat fara sa spuna nimanui si nu s-a mai întors.

Mama lui ne-a declarat ca, dupa ce l-a gasit, baiatul i-a spus ca plecase sa-si încerce din nou norocul în Ungaria. Si-a gasit un loc de munca, însa patronul nu i-a dat niciun sfant pentru munca depusa. Cu pasaportul expirat, fara bani, Major Martin ajunsese sa traiasca în padure, unde a îndurat frig, foame, mizerie si a fost atacat de câini. În momentul în care familia de romi i-a oferit un acoperis deasupra capului si sansa de a munci pentru ei, Martin era deja coplesit de rusine fata de familia care astepta zi de zi macar un semn de la el. Cu toate ca a fost îndemnat de romi sa-si contacteze familia, Martin a refuzat, de rusine. Era multumit ca are un loc unde sa stea si sa lucreze. În timp, a ajuns sa fie considerat ca parte din familie, acesta ajungând   sa-i spuna femeii rome „mama”. În momentul regasirii, familia de romi i-a spus femeii ca-l considera pe Martin ca fiind „de-al lor” ca „apartine familiei”. Katalin Major ne marturiseste ca fami-lia de romi a avut grija de fiul ei cand acesta a suferit un grav accident la lucru. „I-a intrat un fier în cap, cam 20 de centimetri. A stat doua luni si jumatate la spital. Tiganii au platit ca sa fie tratat, dar de atunci îl doare capul.”

Familia de romi unguri
îl vrea înapoi

Am fost impresionati de povestea femeii, însa mare ne-a fost surprinderea când ne-a spus ca familia de romi îl vrea înapoi. „Fa, Martzi, actele si ma duc dupa tine. Trimit bani ca sa vii înapoi. Daca nu vii, ma duc eu dupa tine”, i-au comunicat prin telefon familia de romi. Mama nu stie daca baiatul ei vrea sa se întoarca, însa cu lacrimi în ochi ne-a marturisit ca ea doreste sa-l stie aproape si în siguranta, acasa la Garceiu.

Post Views: 48