Apa cea de fiecare clipă
Pană la sfarşitul acestei luni ar trebui să se facă recepţia sitemului de alimentare cu apă in patru dintre satele comunei (Someş – Guruslău, Traniş, Năpradea şi Cheud). Şi se va face pentru că pe o lungime de 13,8 kilometri conductele au fost deja introduse. De la izvoarele din locul numit Zăpodem s-au făcut patru captări plus un puţ de rezervă, s-au instalat cele două bazine cu o capacitate de 340 de metri cubi fiecare. Totodată pe tema apei potabile a fost realizat un proiect tehnic pentru extinderea reţelei in satele Cheud şi Năpradea. De fapt din cei 17 kilometri cuprinşi in proiect, 7 au fost deja realizaţi, in comunitatea de romi din Cheuduţ. Să mai zică cineva că nu are primarul grijă de ţigani.
Văile nu-şi mai fac de cap
Comuna Năpradea este brăzdată de nouă văi. In vara trecută aproape toate aceste văi şi-au făcut de cap. Adică datorită precipitaţiilor abundente, a scurgerilor de pe versanţi văile şi-au ieşit din matcă şi s-a revărsat peste terenurile agricole, prin gospodăriile cetăţenilor, colmatand fantani, distrugand culturi, drumuri şi podeţe. Trebuia făcut ceva, ca fenomenele să nu se mai intample. Primarul Borbiu Avel a găsit soluţia. In parteneriat cu Sistemul de Gospodărire a Apelor, care a acordat asistenţă tehnică s-a intocmit documentaţia pentru decolmatarea a două cursuri de văi (Valea Rea, şi Valea Vădurele). Banii, 130.000 de lei au provenit din fondul de rulment al primăriei. Nu se mai putea aştepta. Direcţia Agricolă Sălaj a intocmit studiul de fezabilitate pentru cinci perimetre de ameliorări. Asta cu vreo doi ani in urmă. Numai că fondurile nu au mai fost alocate. Aşa că totul s-a făcut pe cont propriu, cu fonduri din bugetul local.
Paşi prin istorie
Un motiv de mandrie pentru localnici este Muzeul sătesc din centrul de comună, realizat cu sprijinul cetăţenilor, a cadrelor didactice, a specialiştilor de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă. La intrarea in sălile muzeului sunt prezentate cateva aspecte legate de evoluţia istorică a localităţilor comunei Năpradea, atestarea documentară a aşezărilor şi evoluţia denumirii lor de-a lungul timpului; documente şi imagini din perioada interbelică, imagini şi documente privind colectivizarea forţată a agriculturii. De asemenea sunt prezentate, fragmente de arme şi unelte casnice din epoca bronzului. Intr-o altă incăpere – Casa tradiţională someşeană se remarcă printr-o organizare echilibrată a spaţiului. Interiorul ţărănesc include mici unităţi spaţiale ce imbină perfect destinaţia utilitară cu economia de spaţiu dar şi cu elemente estetice. Cuptorul cu toată recuzita necesară delimita un spaţiu al femeii, al gospodinei, precum şi războiul de ţesut. Putem admira aici covoare din lană ţesute, blide din lut şi linguri de lemn, uălurile pentru apă, tipşiile pentru pită etc.
Prioritate – problemele obştei
Chiar dacă Borbiu Avel, primarul comunei Năpradea este la primul său mandat, in cei trei ani de păstorire a comunităţii a reuşit să aducă un dram de confort şi bunăstare in randul celor ce i-au incredinţat votul. Cunoaşte comuna, cum işi cunoaşte propriile buzunare. Mai bine de 30 de ani a fost şeful uneia dintre cele mai renumite staţiuni de maşini şi utilaje agricole din zonă.A intors ţărana pe mai bine de 2000 de hectare de teren agricol şi roadele au fost pe măsura trudei. Şi la ora actuală deţine trei tractoare, utilajele necesare, şi lucrează peste zece hectare de teren. Acolo in Lunca Someşului unde pămantul este darnic, dacă eşti darnic cu el. Problemele obştei insă sunt o prioritate cotidiană. Altfel nu s-at fi realizat nici aducţiunea apei potabile, nici reabilitarea drumurilor comunale, nici decolmatarea văilor, nici refacerea a peste 25 de podeţe.
Obştea n-are ce regreta
Proiectele de viitor ale primarului Borbiu au in vedere modernizarea comunei, dar şi asigurarea celor necesare pentru o viaţă cat de cat decentă. Spun asta pentru că la ora actuală se fac demersuri pentru achiziţionarea unui pod plutitor pe Someş, in satul Cheud astfel ca proprietarii de terenuri de peste apă să aibă acces la pămanturi. In altă ordine de idei, dacă tot s-a făcut aducţiunea apei, primăria a depus un studiu de fezabilitate la Agenţia pentru Protecţia Mediului in vederea realizării sistemului de canalizare in satele Năpradea şi Cheud. Prin Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii a fost depus un proiect pentru asfaltarea a două drumuri comunale Traniş-Vădurele (3,2 kilometri) şi Someş Guruslău-Husia (2 kilometri) Dacă mai amintim extinderea reţelei de apă potabilă, programul de reabilitare a Căminelor culturale din Năpradea şi Someş Guruslău şi multe, multe realizări şi proiecte, putem afirma fără tăgadă că obştea din comuna Năpradea şi-a ales păstorul cel bun.
Acyum 100 de ani din „Schiţa monografică a Sălagiului”
– editată in 1908
„Năpradea (in grai sălăjenesc Năpragya), ung. Naprad este comună fruntaşă romanească
Astăzi are 202 fumuri, cu 1090 suflete de religiune gr.cat. Biserica de piatră edificată la anul 1836, a fost arsă in 1856, iar in 1850 s-a reparat cu o cheltuială de 4 mii cor. Şcoala confesională are invăţător cvalificat cu salar de 1000 cor din cari 570 le plăteşte statul. Copii de şcoală sunt 60, dintre cari 32 ştiu ceti şi scrie.
Adulţi ştiutori de carte sunt 51 (44 de bărbaţi şi 7 femei, dintre cari 15 ştiu şi ungureşte.
Hotarul este de 4012 jugăre, dintre cari abia 1522 sunt ale romanilor. Preţul unui jugăr de pămant este de 500 cor.
Alegători sunt 79, din cari abia 15 ştiu ceti şi scrie romaneşte, iar 6 ungureşte”

Post Views: 70