Nou tezaur dacic descoperit la Stârciu

 

Arheologii de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău au făcut o nouă descoperire spectaculoasă în situl de la Stârciu – un adevărat tezaur dacic constând în piese de la scuturi, lănci, fibule (broșe), verigi din bronz, cuțite, piese trecute prin foc, ceramică dacică fragmentară, dar și 35 monede romane din argint.

Arheologul Horea Pop de la Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a derulat un diagnostic arheologic în situl de la Stârciu-Cetățuie, în perioada 20-21 aprilie a acestui an.

”Diagnosticul din acest an a avut ca scop verificarea situației arheologice pe terasele extra și intra valum pentru a lămuri chestiuni privind cronologia și dispersia elementelor de locuire dacică din arealul cetății de la Stârciu-Cetățuie. Discuțiile la fața locului, avute cu primarul comunei Horoatu Crasnei, domnul Marian Mirișan, au deschis calea unei colaborări privind conservarea, protejarea și valorificarea turistică a cetății dacice din hotarul comunei. Diagnosticul din acest an s-a derulat în datele de 20-21 aprilie în cadrul programului Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău: Cetățile necunoscute ale Sălajului finanțat de către Consiliul Județean Sălaj. Au fost efectuate 9 sondaje, majoritatea pe terasele exterioare elementelor defensive ale cetății. Pe acestea, în sec. 1 a.Chr., dacii efectuau depuneri cu caracter funerar. În sec. 1 p.Chr. însă, terasele au fost nivelate și mormintele au fost deranjate cu această ocazie. Ceea ce am descoperit noi în acest an sunt piese spectaculoase și contexte cu caracter funerar răvășite cu prilejul amenajărilor de anvergură amintite. Au fost descoperite piese de la scuturi, lănci, fibule (broșe), verigi din bronz, cuțite, piese trecute prin foc, ceramică dacică fragmentară”, a povestit, în cadrul unei conferințe de presă organizate joi, arheologul Horea Pop.

”O surpriză extrem de plăcută a constituit-o descoperirea celui de-al doilea tezaur dacic de 35 monede romane din argint, pe una din terasele care au făcut obiectul cercetării noastre. Și acesta are ca ultimă monedă emisă de împăratul Tiberius (14-37 p.Chr.)”, a precizat arheologul zălăuan, făcând trimitere la tezaurul anterior descoperit anul trecut tot la Stârciu.

”Cercetarea noastră nu ar fi fost posibilă fără efortul și pasiunea prietenilor muzeului și specialiștilor acestuia, care au înfruntat vremea potrivnică: dr. Dinu Bereteu, dr. Horațiu Cociș, Cristian Marincaș, Daniel Crețu, Ciprian Vanci, Dan Bărbânță și Mihai Trif”, a ținut Horea Pop să-i nominalizeze pe voluntarii care au participat la campania de la Stârciu din luna aprilie.

Un tezaur descoperit întâmplător anul trecut

Cetatea dacică de la Stârciu a devenit centrul preocupărilor arheologilor sălăjeni în urma unei descoperiri întâmplătoare, făcută anul trecut de un pasionat de istorie.

În 26 martie 2021, dr. Horea Pop și dr. Emanoil Pripon, cercetători științifici la Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, ajutați de voluntarii Cristian Marincaș, Ciprian Vanci, Daniel Crețu, Mihai Trif, Teodor Taloș și Bogdan Pop, au efectuat un diagnostic arheologic pe versantul unui deal alăturat celui pe care se află urmele cetății dacice de la Stârciu, comuna Horoatu Crasnei, județul Sălaj.

”Obiectivul cercetării a fost acela de a stabili contextul în care Cristian Marincaș, un pasionat de istorie din Zalău, a descoperit cu ajutorul detectorului de metale cinci monede romane republicane și imperiale pe care le-a predat Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Sălaj și de a recupera posibilele monedele rămase în pământ. Cercetarea arheologică s-a finalizat în aceeași zi cu descoperirea a încă 37 de monede scurse pe panta dealului dintr-un punct în care fuseseră îngropate cu aproape 2000 de ani în urmă”, spune și dr. Emanoil Pripon, cercetător științific numismatică și restaurare, cu referire la tezaurul descoperit anul trecut tot la Stârciu.

”Descoperirea se înscrie în seria de 24 tezaure dacice descoperite în ultimii 115 ani pe teritoriul județului Sălaj. Compus din 42 denari, el se încheie cu o monedă de la împăratul Tiberius (14- 37 p.Chr.) și probabil că a fost îngropat la asediul roman, asupra cetății dacice, de către un locuitor sau apărător al acesteia, care a fugit din calea cuceritorilor”, precizează și Horea Pop.

O cetate dacică distrusă

Cetatea dacică de la Stârciu a devenit ultramediatizată în urmă cu câțiva ani, când s-a aflat că a fost afectată puternic de intervenția unei asociații de crescători de bovine care au amenajat un drum forestier. Se întâmpla în anul 2011.

”Din inițiativa unei asociații de crescători de bovine au fost secţionate valurile A şi B. Din terasele T2 şi T3 a fost dizlocat pământ cu artefacte şi nivelat spre panta vestică a sitului. Valul C a fost distrus în proporţie de cel puţin 50%, iar valurile D, E, F cu şanţurile adiacente, au fost distruse complet iremediabil de utilajul care a amenajat drumul forestier. În anul 2015 a fost realizat un diagnostic preliminar pentru recuperarea și salvarea pieselor dislocate de amenajarea drumului ilegal de acces prin cetatea dacică de la Stârciu. Descoperirea unor piese metalice și ceramice dacice și romane a adus argumente privind cronologia cetății și finalul ei dramatic. Diagnosticul complet, care trebuia să se efectueze în colaborare cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj, nu s-a mai derulat datorită tregiversărilor instanței care a judecat cauza, reclamanții nemaiprimind niciun răspuns. Diagnosticul de suprafață realizat în anul 2015, de către Muzeul Județean de Istorie și Artă din Zalău, a dus la descoperirea unui frumos torques (colan) dacic din argint și a numeroase piese din fier (cuțite, piroane, vârfuri de săgeți și lănci etc.)”, mai precizează Horea Pop.