Salajenii trecuti de o anumita varsta isi mai amintesc inca perioada in care cele mai frumoase momente erau cele petrecute la Popasul Romanilor, cand timp de o zi, asistau la spectacolul dansului muieresc, intinsi pe paturi si plimbandu-se prin bazarul ad-hoc amenajat acolo. Multi dintre salajeni spun ca atunci erau bani, dar nu aveai ce cumpara. Asa ca, atunci cand dadeai peste o jucarie, cand gaseai portocale la alimentara sau cand copiii primeau o jucarie frumoasa, acestea erau cu adevarat momente memorabile in viata familiilor lor. Amintiri din „epoca de aur” pe care inca le pastreaza cu sfintenie intr-un coltisor al memoriei si care au darul de a-i purta intr-o perioada pe care n-o regreta, dar despre care povestesc cu nostalgie.

Bazarul de la Popasul Romanilor
Sarbatoarea campeneasca de la Popasul Romanilor era un eveniment pe care copiii mai ales il asteptau tot anul. Din Zalau se putea veni cu autobuzul, iar cei norocosi sa fie proprietarii unei Dacii 1310 inghesuiau in masina cat de multa lume puteau. Din satele din jur veneau peste dealuri, prin padure, pe jos, mai ceva ca la rascoale. Salajenii isi intindeau paturile pe dealul din fata scenei de la Popas si indurau arsita soarelui pana seara tarziu. Fumul de gratar intregea atmosfera de sarbatoare, iar acolo copiii puteau sa-si cumpere turta dulce, „kojacuri” colorate si tinichele de toate felurile: ineluse, lantisoare, medalioane, cercelusi, care toate se innegreau dupa o saptamana si erau numai bune de aruncat. Dar era singurul loc unde le gaseai pe toate si nu mai aveai aceasta oferta bogata decat peste un an.

Omul cu caruciorul de inghetata
Daca in filmele vechi, americane, in oraselele mici din State exista invariabil o masina cu inghetata care atragea copiii cu sunete ce aduceau a cutie muzicala, in cateva din satele Salajului rolul acesta era jucat de Burdi. Nu il insotea sunetele de cutie muzicala, ci scartaitul rotilor care anunta de la distanta ca a venit Burdi cu inghetata. De cum dadea caldura, Burdi venea din Poarta Salajului pe traseul cunoscut: Romanasi, Chichisa, Romita. Avea un carucior de metal pe care il tragea dupa el incet, sa apuce toata lumea sa se cotrobaie dupa maruntis. Copiii il opreau in drum si cumparau cate o cupa – doua de gheata aro-mata cu vanilie, ciocolata sau fructe de padure, puse pe foi de napolitana plata. Era numai apa inghetata cu aroma si trebuia sa te grabesti s-o mananci sa nu se scurga de pe foaia de napolitana. Costa un leu. Mi se parea scumpa

Tinichelele sfintite de Sfanta Marie
Chiar daca eram in peri-oada societatii ateiste, satele salajene nu au pierdut obiceiul credintei crestine. Pentru copii unul din cele cel mai asteptate moment din an pe langa Craciunul sau Pastele, era postul Sfintei Marii, cand erau toti in vacanta si mergeau la biserica, seara, sa cante strofele religioase despre Maica Domnului. Insa motivul ascuns al acestei religiozitati era mai degraba unul de socializare. Acum era mo-mentul in care copiii din sate se intalneau cu cei veniti la bunici sau matusi in vacante si se strangeau in podul bisericii, unde povesteau orice, iar cand deveneau prea galagiosi, erau admonestati de preot. In noaptea Sfintei Marii, banutii de buzunar primiti de la parintii nu erau dati nici pe lumanari si nici donati bisericii, pentru ca numai atunci gaseai la biserica lantisoare si cruciulite, bratari si alte tinichele sfintite.

Sipetul cu amintiri
In sipetul cu amintiri am strans o sumedenie de lucruri care ne-au impresionat candva si carora le ducem dorul. De la Brifcor, la inelele pentru cravata de pionier, de la batoanele de lapte praf colorate la radierele chinezesti parfumate, de la mentosane la caramele tari pe care erau lipite atat de tare ambalajele incat nu puteai sa le desfaci si le mancai cu hartie cu tot, toate fac parte din savoarea vremurilor de altadata. „La guma Turbo am strans toate surprizele! Aveam toata seria. Cat despre tec… ce sa mai spun. Am baut tec si cu gust de… orice. Din chimicale poti sa faci minuni”, isi aminteste un zalauan. „Cine avea colectie de abtibilduri cu fotbalisti, de la guma de mestecat? Dar cu masini? Atunci am devenit fan Lamborghini”, ne spune Gabriela. „Eu tin minte cara-melele alea „la kil”, care aveau o invelitoare atat de bine lipita de produs incat nu puteai sa o scoti cu una cu doua, mereu te trezeai cu o bucata de hartie printre dinti. Si erau super tari si lipicioase si BUNE rau de tot!”, povesteste Simona A. „Sucul de kiwi de la TEC, radierele cu girafe de la Silvania cat toate zilele, stilourile chinezesti si mirosul de biscuiti varsati din Cooparativa satului. Erau interesante creioanele in doua culori. Naiba stie de ce le bagam in gura tot timpul si ma faceam in toate culorile pana acasa. Erau si panzele de traforaj. Alea subtiri erau bune, da@ se rupeau repede. Alea groase nu taiau nimic si imi venea sa ma urc pe pereti de ciuda! Ma enerva ca nu se gaseau inele pentru cravata, iar cand aveam le dadeam de pardoseala din scoala. Sareau de numa si faceau <>.”, sunt lucrurile cu care Adi isi umple sipetul cu amintiri. „Iepurasii din zahar ars si kojakul rosu de la chioscul de la intrarea la mate – fizica. Inghetata Polar, limonada si prajitura Florica”, sunt bunatatile copilariei pe care le regreta Ramona. „Eu imi aduc aminte de biscuitii aia <>, tari ca piatra si cu gust de carton. Faceau bine la ulcer!”, povesteste si Gina U. „Erau la cofetaria Carpati batoane din lapte praf cred, erau de culoare roz si galben, si-mi amintesc inghetata la cupele alea metalice si mirosul ce te lovea instantaneu cand intrai: de cafea si <>„, isi aminteste Diana G. Iar sipetul cu amintiri de neuitat se umple cu ciocolatele mici, chinezesti, in forma de lingouri, bomboanele CIP, guma de mestecat invelita in poleiala, stantata in forma de bani, penarul din lemn, stilouri care curgeau sau stilouri chinezesti „cu penita de aur”, pliculetul de PIC, fustele plisate de pionier si basca alba, de lana, care nu statea nicicum, radierele chinezesti si parfumate pe care nu te rabdai sa nu le gusti oleaca sau frucola. Lucruri mici si importante pentru copilaria fiecaruia dintre cei care au prins alte vremuri si care provoaca nostalgie.

Post Views: 58