Peste 30.000 de elevi salajeni au studiat, in anul scolar care se incheie, o limba straina in scoala. In mod firesc, datorita expansiunii globale, cei mai multi elevi studiaza limba engleza in scoala – 24.575 de elevi, potrivit datelor furnizate de Inspectoratul Scolar Judetean. Insa, aceleasi date arata ca pentru cea de-a doua limba studiata, inca predomina impunerea limbii franceze, desi realitatile economico-sociale arata ca exista atat cerere pentru studierea limbii germane, cat si o nece-sitate a pietei pentru vorbitori de limba germana. In anul scolar 2011-2012, 16.509 elevi salajeni au studiat limba franceza in scoala, in vreme ce doar 2.685 de elevi au sansa de a invata limba germana.
Traditia francofona a romanilor nu mai justifica prevalenta acestei limbi, pentru ca atat investitiile economice, cat si cererea pietei de forta de munca polarizeaza lucrurile spre Germania si Austria. Statisticile europene arata ca Germania, in anul 2011, a fost pe locul trei la nivel mondial in ce priveste exporturile, in vreme ce Franta a realizat un export de trei ori mai mic. Po-trivit statisticilor Bancii Nationale a Romaniei, la sfarsitul anului 2010, Austria si Germania inregistrau 30 la suta din investitiile straine directe in Romania, in vreme ce Franta avea doar 8,3 la suta. Si la ni-vel de Salaj lucrurile stau asemanator. Potrivit datelor publicate de Camera de Comert si Industrie a judetului Salaj, la mijlocul anului 2008 erau inregistrate in judetul nostru 49 de firme germane si austriece, cu un capital investit de 4,7 milioane de dolari, in vreme ce firme franceze erau doar 17, cu un capital investit de jumatate de milion de dolari. Acest lucru ilustreaza perfect interesul lumii germane pentru a investi in Romania si, implicit, in judetul Salaj, in comparatie cu interesul scazut al firmelor franceze.
In ultimii ani, sistemul de educatie din Romania a starnit dispute si a fost obiectul multor modificari legislative, in ideea recreionarii acestuia pe noile realitati socio-economice. Acelasi lucru ar trebui sa se intample si in ce priveste studiul limbilor straine in scoala.
Germana este tratata ca un moft al parintilor
Se pare ca romanii consi-dera limba franceza mai importanta decat limba germana, desi, asa cum am aratat, investitiile nemtesti prevaleaza pe piata romaneasca. In mod normal, ar trebui sa se faca o corelatie clara intre cererea de forta de munca cunoscatoare de limba germana si curricula scolara. Datele europene arata insa ca cetatenii romani considera franceza (cu 34 la suta) mai importanta ca germana (cu 17 la suta), tara noastra fiind singura din estul Europei cu aceasta tendinta. Iar studiul limbii germane, cel putin la nivel de Salaj, pare mai degraba un moft al parintilor decat o strategie educationala aplicata la cerintele pietei. M.B., parintele unui copil de 10 ani, spune ca a incercat sa-si inscrie copilul la o clasa de limba germana, cu studiul integral in aceasta limba. A fost nevoit sa declare ca limba germana este limba materna, aceasta fiind prima abatere legala la care sunt obligati parintii sa apeleze. Din pacate, faptul ca se constituie clase de limba germana ca limba materna constituie un handicap pentru copii, deoarece studiul presupune ca elevii au un bagaj minim de cunostinte de limba germana. Copiii ajung astfel sa nu se descurce aproape deloc la scoala si, desigur, sa renunte. Pe de alta parte, M.B. spune ca nu exista continuitate in studiul limbii germane intre ciclurile de invatamant, ceea ce atrage lipsa de eficienta a invatamantului in limba germana. La nivel de Salaj, carentele sunt percepute la invatamantul liceal, unde copiii care au facut ciclul primar si gimnazial in limba germana ca limba materna au sanse reduse de a continua studiul si la liceu pe aceleasi coordonate. Astfel ca parintii, pe langa faptul ca se expun la declaratii false, atunci cand isi inscriu copiii la sectia germana ca limba materna, ii chinuie nejustificat opt ani de zile, dupa care educatia lor sufera din cauza lipsei de continuitate. „E mai mult un moft al parintilor, care vor sa ofere copiilor lor posibi-litatea ca acestia sa aiba o sansa in plus in viata, dar in timp acest lucru se intoarce impotriva lor”, concluzioneaza M.B.
Sistemul are carente
Ioan Abrudan, inspector scolar general, spune ca limba germana se studiaza in scolile salajene pe doua paliere – ca limba materna si ca limba straina. Datele pe care le-a furnizat Inspectoratul Scolar, cu cei 2.685 de elevi care studiaza germana, se refera la studiul acestei limbi ca limba straina, fie ca e prima, fie ca e a doua ca optiune de studiu. In ceea ce priveste invatamantul in limba germana ca limba materna, Ioan Adrudan spune ca nu sunt solicitanti pentru a se constitui clase subtantiale de studiu. La nivel de Salaj, etnici germani sunt aproximativ 70-80 de persoane, de aici decurge lipsa de candidati. „Am facut eforturi mari pentru a constitui clase de invatamant in germana ca limba materna si am reusit sa avem cicluri complete la o singura scoala din Salaj – Mihai Eminescu. Am mers chiar si in invatamantul liceal, insa doar cu o grupa, la Liceul Pedagogic, dar nu avem candidati”, spune Abrudan. Iar de aici decurge si lipsa de personal, pentru ca invatamantul in limba germana cere cadre didactice care sa predea materiile scolare, de la matematica la geografie si istorie, in aceasta limba. Pentru ca nu exista candidati, nu se pot constitui catedre si nu se pot aduce cadre specializate. Asadar, pe langa ca programele scolare prevad un numar mic de elevi care au ca limba straina germana, sistemul nu poate asigura nici etnicilor solutii.
Ne lipseste pragmatismul
Michael Werner, traducator autorizat de limba germana, a predat intr-o perioada si limba germana in scolile salajene. Spune ca, fata de perioada comunista, se constata o crestere a interesului pentru studiul in limba germana, insa nu suficient, comparativ cu tarile vecine, cum ar fi Ungaria sau Cehia. „Pentru copii ar fi avantajos sa studieze germana din mai multe puncte de vedere. In primul rand, Germania este cea mai mare putere economica din Europa, dar si cel mai important partener comercial al Romaniei”, spune Michael Werner. Si, ca argument, aduce faptul ca sunt zone industriale puternice din Europa in care se vorbeste germana – pe langa Germania, mai este Austria, o parte din Elvetia si zona de nord a Italiei. „Sa nu uitam ca Austria predomina sistemul bancar din Romania si este un actor important pe piata petroliera”, mai spune Werner. Toate aceste argumente vin in sprijinul acordarii unei importante mai mari a studiului limbii germane, insa atat parintilor, cat si sistemului educational romanesc le lipseste ceea ce e mai important – pragmatismul.

Post Views: 63