Părinţii Sfantului Ioan Botezătorul, preotul Zaharia şi soţia sa Elisabeta, o viaţă intreagă au hrănit şi cultivat gandul unui urmaş, un copil, in care să se perpetueze nădejdile şi aşteptările mesianice; un copil in familia lor, era tot dorul şi toată fericirea visată. şi atunci cand Dumnezeu pune sfarşit acestor aşteptări, cu grijă şi pietate hrănite, in casa lui Zaharia şi Elisabeta se naşte cel pe care l-a vestit cu sute de ani inainte profetul Maleahi şi cu nouă luni inainte ingerul Gavriil (Luca 1,11), şi despre care a rostit Mantuitorul: „Fost-a om trimis de la Dumnezeu, numele lui era Ioan”(Ioan 1,6). Astăzi, cine mai doreşte, cine se mai roagă, cine mai aşteaptă copilul? In multe cazuri, copilul este cel mai nepoftit oaspete al părinţilor. El strică siluta, pătează tenul, distruge eleganţa şi graţia mamei, incurcă socotelile financiare ale tatălui, in care el nu este prevăzut. La naşterea minunată a Sfantului Ioan, s-au petrecut lucruri care au uimit şi infricoşat pe toţi care locuiau in preajma preotului Zaharia, ba chiar in tot ţinutul muntos al Iudeii:” şi toţi care le auzeau, le puneau la inimă, zicand: Ce va fi, oare, acest copil? Căci intr-adevăr mana Domnului era cu el!” (Luca 1,66). Intrebarea aceasta trebuie să şi-o pună toţi părinţii, şi să inţeleagă că sunt cei dintai răspunzători inaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor, precum şi in faţa propriei contiinţe, de soarta celor pe care- prin voia lui Dumnezeu, ii aduc pe lumea aceasta. Avem tot felul de crize: economică, financiară, socială, politică, iar acum şi criza mondială. şi cu toate că fiecare din aceste crize e foarte rea, este o criză şi mai gravă decat toate acestea, o criză cu consecinţe incalculabile: CRIZA COPILULUI. De ce este aceasta mai rea decat toate celelalte? Pentru că toate celelalte sunt crize ale prezentului,iar criza copilului e criza viitorului. Toţi ştim cu cată bucurie priveşte agricultorul, primăvara, pomii infloriţi, şi cate nădejdi işi pune el intr-o recoltă bogată. E drept că se poate intampla să vină frig, brumă, ingheţ, grindină sau secetă mistuitoare şi recolta să fie compromisă total sau parţial. Se poate intampla şi acest lucru, dar e sigur că unde nu sunt flori primăvara, acolo nu poţi aştepta recoltă, indiferent cat de bună ar fi vara şi oricat de lungă ar fi toamna. Ce sunt copii nostri? Flori! Ei sunt florile şi viitorul neamului nostru. Atenţie mărită părinţilor, in purtarea faţă de copii, urmaţi metoda grădinarului: prin manuiri delicate, prin ajutorări făcute din iubire, ocrotiţi şi ingrijiţi cele mai alese, mai gingaşe, mai delicate şi incantătoare flori- COPIII!