Scurt-metrajul intitulat „Dragă Rebecca” de Sofia Iulia Nelega, alături de documentarul poetic „Râul este încă aici” şi lucrarea video „A cui e cabana?” de Raluca Țurcanașu sunt creaţiile culturale pe care Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău le propune publicului, în cadrul ediţiei din acest an a proiectului „Artiști la Muzeu. Platformă de Creație și Educație prin Artă”.

Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău derulează de doi ani un program de rezidențe artistice prin care invită, prin concurs, artiști emergenți de oriunde din țară să locuiască temporar la Zalău și să realizeze lucruri pornind de la realitatea orașului nostru. Dacă în 2019, în urma rezidenței lui Claudiu Lorand Maxim am putut explora orașul printr-o instalație sonoră itinerantă, „Muzeul Istoriilor Subiective”, anul acesta, în contextul pandemiei, apelul lansat în cadrul proiectului „Artiști la Muzeu. Platformă de Creație și Educație prin Artă” s-a axat pe arta audiovizuală.

Astfel, la Muzeu au fost în rezidență artistele Sofia Iulia Nelega și Raluca Țurcanașu și, fără a avea o temă comună, ambele s-au îndreptat către subiecte legate de ecologie și societate. Regizoarea Sofia Nelega a propus un scurt-metraj intitulat „Dragă Rebecca”, adresat unei fetițe din Zalăul anului 2070.  Eseul vorbește despre diferite manifestări ale schimbărilor climatice în agricultură și despre procese de prevenție, îmbinând perspective ale agricultorilor și ale unor oameni de știință. Din punct de vedere vizual, materialul este ilustrat cu imagini din Piața Agroalimentară Centrală, și are, pe alocuri, accente poetice. Filmul a avut premiera pe 3 decembrie, însă poate fi în continuare vizionat pe canalul de Youtube al muzeului, aici: https://www.youtube.com/watch?v=lSHzg-UvFfA

Raluca Țurcanașu a urmărit în proiectul ei „Linia galbenă” a Zalăului: pe de-o parte cea materială, conducta de gaze vizibilă în întregul oraș și pe de alta cea simbolică, ce marchează traseul dinspre Brădet spre Cabana Pionierilor. Astfel, artista a urmărit traseul văii Zalăului dinspre Aghireș până la Kaufland cât și a Sărmașului, imaginând noi funcțiuni sociale pentru spațiul verde de pe văi, care să coaguleze comunități și să ofere alternative educaționale neconvenționale. Documentarul poetic intitulat „Râul este încă aici” alternează păreri ale localnicilor cu gândurile autoarei și sunete urbane. Acesta va avea premiera online joi, 17 decembrie, ora 19,30 și va fi urmat de o dezbatere online.

În partea opusă, în lucrarea video „A cui e cabana?” Raluca Țurcanașu imaginează revenirea unui cuplu la tabăra de pe Meseș, la 42 de ani de când s-au cunoscut acolo. Dialogul personajelor este marcat de o blândă ironie ce subliniază povestea de groază a fostei Cabane a Învățătorului și a degradării sistemului public de educație, per total. Acesta va fi proiectat online marți, 22 decembrie.

Ambele artiste sunt marcate, cel puțin în lucrările lor, de o anumită eco-anxietate, pe care Sofia o numește direct în „Dragă Rebecca”: este un termen ce vorbește despre frica legată de distrugerea mediului înconjurător. Așadar, lucrările amândurora pot fi citite ca invitație la meditație asupra spațiului natural pe care-l locuim și la moduri în care i-am putea oferi mai multă grijă, pentru ca el să rămână primitor și pentru urmașii noștri”.

„Ca noi toți, mi-ar fi plăcut ca lucrările să poată fi vernisate public, să ne strângem și să discutăm asupra acestor tematici – a râului, a cabanei, a spațiului public și a bunului comun. Am încercat să fac asta cât de cât în eseul documentar „Râul e încă aici”: să ofer o perspectivă polifonică, a câtorva locuitori și locuitoare, a mea și a apei, prin sunetele și mediul său”, a mărturisit Raluca Țurcanașu.

„Cred că e foarte important ca instituțiile de cultură să inițieze programe de susținere a cercetării și producției artistice contemporane, contribuind astfel efortului de descentralizare a producției artistice și de racordare a urbanului mic și mediu la ceea ce înseamnă scena și producția artistică contemporană în toată diversitatea sa. Muzeul Județean de Istorie și Artă Zalău a asumat această direcție și consideră esențială colaborarea cu artiștii contemporani și cu sectorul cultural independent în proiecte din care pe lângă că ambele părți implicate au de câștigat, publicul (nu doar local) este principalul beneficiar, atât prin diversificarea ofertei culturale locale, cât și prin propunerea în spațiul public național a unor realizări artistice cu puternice tușe locale, bazate pe explorarea Zalăului și a hinterlandului rural”, spune Valer Simion Cosma, istoric și coordonator al platformei de rezidențe, despre viziunea pe termen lung a acestui proiect.

Vă invităm astfel la film și la discuții online. Urmăriți pagina de Facebook a Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (https://www.facebook.com/muzeuzalau.ro) pentru detaliile ce privesc ora și modalitatea de conectare.

Post Views: 117