Parintele Arsenie Boca (teolog si duhovnic, socotit prooroc si mucenic al zilelor noastre), zice asa: „incearca, deci, sa stingi furtuna din mica imparatie a sufletului si viata ta intreaga se va desfasura ca o adiere peste dureri. Nu stii ca orice fapta, fie buna, fie rea, indulceste sau amaraste mai intai pe autorul ei? Si lumina, pe care o aprinzi spre a risipi intunericul dimprejur, iti lumineaza propia ta fata si apoi, mai departe. Nu stinge o astfelt de lumina”
Licarirea acestei lumini ii anima si pe credinciosii care compun Corul „Gloria Dei”, deoarece numai acel mic sambure de credinta poate sa-ti dea taria de a fi statornic in cantarea de lauda adusa lui Dumnezeu. Numai traditia sau placerea de a canta, nu ar fi suficiente pentru a avea calitatea de membru al unui cor care a implinit de curand (la 15 februarie) 22 de ani de existenta. Daca ai in suflet o farama de albastru de Voronet, un crampei de rugaciune din care izvoraste nadejdea, atunci Biserica ti se pare Arca lui Noe, care te salveaza de potopul pacatelor si iti arata o cale minunata (dar nu usoara), a mantuirii.
Cu ocazia aniversarii corului, s-a organizat o agapa crestina, la care au participat familiile coristilor si invitati de onoare. Parintele protopop Stefan Lucaciu i-a binecuvantat si i-a apreciat pe coristi pentru efortul pe care il fac, fiind prezenti la cantarea liturgica in fiecare duminica, i-a indemnat sa se roage impreuna cu preotii, atat cat ne va tine Dumnezeu.
Domnul Prim-epitrop, dr. ec. Vasile Padurean, ne-a impresionat prin cuvantul sau de apreciere a mesajului pe care il aduce corul in Sf. Liturghie, a misiunii crestinesti si artistice, infrumusetand-o si sensibilizand-o; iar dirijorul corului a multumit preotilor pentru impreuna-slujire in Biserica „Sf. Stefan”, timp de aproape 14 ani, a multumit consilierilor, credinciosilor si membrilor familiilor (sot – sotie), care sprijina activitatea corului. A fost o zi de bucurie, de veselie, pe care merita sa ne-o oferim, de ziua noastra.
Alt moment important din viata familiei noastre corale este legat de pomenirea fostilor coristi, care au plecat in vesnicie, cand i-a chemat Dumnezeu.
Cine vede rosturile vietii dincolo de hotarele mormantului, acela isi prelungeste viata in vesnicie si se pregateste pentru aceasta viata prin credinta si prin cunoasterea lui Dumnezeu.
Cand ai pe cineva drag „acolo”, mereu il aduci in suflet, in memorie, il chemi, il pomenesti si te rogi pentru el.
Cu lacrimi in ochi si in suflet, coristii au cantat „Vesnica pomenire” pentru cele 14 suflete al caror nume era pe Pomelnicul citit de cei trei preoti care au oficiat, nume pe care le vom concretiza, asa, lumeste: Gaidos Nicolae, Gaidos Terezia, Sas Rozalia, Sfarasan Margareta, Chichisan Vasile, Chete Ioan, Covaci Maria, Gal Rodica, Marian Maria, Pop Vasile, Santa Maria, Abrudan Dumitru, Torsin Maria si Vasilescu Doina.
Toti suntem calatori in lumea aceasta si fiecarea a simtit in rugaciune apropierea de cei plecati; i-am adus impreuna cu noi, ne-am rugat impreuna cu ei, asa cum credem ca ei canta acolo in cer, impreuna cu noi.
Erau prezenti la Parastas membri ai familiilor celor raposati, care au lacrimat si au fost impresionati de gestul coristilor.
Odihneste, Doamne, pe toti cei adormiti, Cu Impartasirea Ta Divina, intru nadejdea Invierii si vietii vesnice.
Ce am dorit a transmite prin aceste randuri? Faptul ca un cor este o familie, un organism viu, care isi traieste bucuriile si necazurile impreuna, care zice impreuna cu Apostolul Pavel: „Bucurati-va cu cei ce se bucura; plangeti cu cei ce plang” (Rom. 12,15)

Post Views: 66