Odata cu aderarea la Uniunea Europeana s-a indus, in mod eronat, ideea ca Romania a ajuns pe culmile democratiei. Pentru intrarea in acest club select al UE trebuie sa indeplinesti anumite standarde politice, dar in primul rand trebuie sa fii un stat de drept, democratic. De exemplu, Croatia nu a fost primita ani de zile pentru ca nu era suficient de democratica. Serbia la fel. Dar sa vedem cat de democratica este in esenta aceasta organizatie supranationala. UE este condusa de Comisia Europeana, un organ legislativ si executiv in acelasi timp. Din acest punct de vedere si Romania seamana a „stat european”. Desi este organul Executiv, Guvernul Romaniei aproape ca detine monopol de initiativa legislativa. Asa ceva mai exista doar in „democratiile populare” situate dincolo de cortina de fier, unde guvernul se confunda pana la identitate cu legislativul. Pe scurt, Uniunea Europeana cea democratica este condusa de un grup de oameni – 27 de comisari – care nu sunt alesi si care sunt, in egala masura, executiv si legislativ. Adica, ei centreaza si tot ei dau cu capul. Aceasta Comisie Europeana are la indemana un buget frumusel, de circa 150 de miliarde de euro pe an, cam de doua ori cat cel al Romaniei. Dar cine-i verifica cum cheltuie ei banii? Pai Curtea de Conturi, formata din oameni numiti de Consiliul European. Domnule Barosso, inainte de a ne da lectii despre principiul separarii puterilor intr-un stat de drept, ati face mai bine sa ne explicati si noua unde este democratia in sistemul pe care il conduceti.