In Graiul Salajului din 21 Februarie 2013 a fost publicat un articol semnat de Ana Tudoran despre Biserica HARUL. In continuare sunt prezentate cateva explicatii menite sa inlature confuziile create prin articol in mintea cititorilor.
„Miscarea de la Zalau” nu este numele unui nou cult religios, ci o miscare de „trezire” spirituala in care oamenii au iesit din pasivitate si rutina religioasa spre a se apropia mai mult de Dumnezeu. Prin cult, in acceptiunea curenta, se intelege o ramura (subramura) a unei religii (crestinism, isla-mism, budism, etc.), numita si confesiune religioasa. Religia crestina are mai multe confesiuni: catolici, ortodocsi sau evanghelici (protestanti sau neoprotestanti). Desi exista un singur Dumnezeu, religiile, respectiv confesiunile religioase, se diferentiaza mai intai prin textele (sursa) de baza din care-si extrag articolele fundamentale de crez, iar apoi prin accentul aparte pe care l-au pus unii credinciosi pe anumite aspecte (articole) din crez. De exemplu, catolicii si ortodocsii considera ca, pe langa Scriptura, are aceiasi autoritate si Traditia crestina acumulata de-a lungul timpului, ambele fiind sursele de baza din care se extrage crezul cu privire la mantuire; evanghelicii cred ca este necesara si suficienta Evanghelia lui Hristos si invatatura apostolilor Sai. Autoritatea acordata unor surse sau prioritatile atribuite anumitor articole de crez a dus la separarea si formarea confesiunilor. De obicei, numele care i s-a dat fiecarei grupari arata care a fost noul centru de greutate al crezului lor.
Pe langa aceasta perspectiva istorica trebuie avut in vedere faptul ca Hristos nu a pus pe primul loc nici religia stramoseasca iudaica si nici originea strabuna (avramica), adica originea si apartenenta religioasa, ci credinta care se intemeiaza pe adevarul liber inteles si consimtit (Ioan 8). Mai important decat apar-tenenta pasiva la o religie, este necesara o constientizare personala si profunda a starii de pacat din care poti fi salvat numai pe o singura cale: pocainta si credinta in Hristos, compatibila cu Evanghelia Imparatiei lui Dumnezeu. Bi-blia numeste aceasta stare trezire spirituala. Este o trezire din pacat si moarte, la o viata ce vizeaza un devotament de-plin lui Dumnezeu. De obicei, in timpul unei treziri au loc manifestari speciale, supranaturale ale Duhului Sfant. Apoi, trezirea spirituala este urmata de o consacrare zilnica, o su-bordonare a tuturor aspectelor vietii la cerintele Evangheliei, fara de care asa-zisul crestin este numai o caricatura nedemna pentru ceea ce spune Scriptura ca trebuie sa fie un urmas autentic al lui Hristos (1 Ioan 2:6). Trezirea spirituala, conform celor descrise mai sus, poate cuprinde un om sau o mare multime de oameni, raspandindu-se pe o arie geografica tot mai mare. Cea mai mare trezire spirituala din istorie a fost cea initiata la inceputul mileniului intai de Hristos, urmat aproape de apostolii si ucenicii Sai, rezultatul fiind crestinismul, care s-a extins treptat in toata lumea. Daca o trezire spirituala are un caracter restrans, numai la un anumit loc sau zona, pentru nuantarea diferentierii, i se spune miscare de trezire. Aici se incadreaza Miscarea de la Zalau, ca o trezire spirituala locala in cadrul unui cult evanghelic, din care a provenit Biserica Crestina Evanghelica HARUL din Zalau.
Ideea de a infiinta o Bise-rica evanghelica si de a construi un lacas nou pentru inchi-nare s-a nascut dupa cresterea rapida a numarului celor cuprinsi in valul Miscarii de la Zalau, asa incat toate spatiile pe care le aveam la dispozitie s-au dovedit a fi insuficiente. Localul care s-a construit are intr-adevar o forma impresionanta. Dar proiectul nu a fost ambitia nici unuia dintre apartinatorii Miscarii de la Zalau. In acea perioada de cautare, in timpul unei rugaciuni, am primit de la Dumnezeu, prin Duhul Sfant, prima descoperire profetica: „Eu Domnul va voi da un loc si un locas care va fi ca o corabie ce inainteaza pe valuri…”. Stiind de acum intentia Domnului, intrucat invatasem sa ne calauzim si cu ajutorul descoperirilor profetice, ne-am gandit sa construim cat mai rapid o biserica simpla din lemn. Cea mai convenabila locatie a fost cea din strada Sarmas, care era de fapt pe lacul umplut cu sapaturile de la constructia blocurilor din Zalau. Am cautat proiectanti la care le-am des-cris nevoile specifice pe care trebuie sa le intruneasca viitorul lacas. Dintre toate, ne-a placut propunerea domnului Nagy Attila, care, student fiind, a salvat intr-o arhiva un pro-iect pe care l-a numit Arca lui Noe pentru secolul XXI. Pentru el parea un proiect prea ambitios incat cineva sa se incumete sa-l insuseasca. Dar noi ne-am minunat de frumusetea lui; era proiectat pentru 300-400 de locuri, exact cat doream noi, si fiind concordant cu descoperirea profetica, l-am ales ca fiind cel mai potrivit proiect pentru viitorul lacas de cult. Asa a inceput la Zalau constructia unei corabii pe lac, ce s-a terminat in doi ani. Cand constructia lacasului s-a terminat, mi-am adus aminte de tatal proie-ctantului, batranul inginer Nagy. L-am gasit in sufragerie, aplecat in patru labe peste plansele imprastiate pe covor. Spunea mereu: aceasta cladire va fi o capodopera a orasului! Cat de diferit gandea el in comparatie cu „anonimul” din articolul defaimator in care lacasul a fost numit „mastodont” (un mamifer fosil urias asemanator cu elefantul), animalizand in acelasi timp doua locasuri de cult; citez spusele lui: „cand vezi mastodontul de beton de pe Sarmas ai aceeasi reactie ca la Catedrala Sfanta Vineri”. Au urmat apoi calificari dintre cele mai desuchiate: „nenorocitul de templu”; „blestemat beton”; „bietul edificiu”. Batjocura in toata regula si pusa in ziar sub numele unui personaj anonim! Astfel, suntem martorii unui contrast dezgustator in care putem vedea doua tipare de gandire, doua paradigme: dintr-una a iesit un mastodont, iar din alta o capodopera! Daca m-as prevala de interdictiile legale, asemenea ineptii ar putea costa cat „bietul edificiu” (desigur „mastodontul” ar fi mai scump!). Dar, ma simt foarte onorat sa respect cerintele Mantuitorului: „Pune-ti sabia la locul ei; caci toti cei ce scot sabia, de sabie vor pieri” (Matei 26:52). Numai asa ne garanteaza Hristos ca poate lucra impreuna cu noi la capodopera vesnica a caracterului si a sufletului nostru.
In ceea ce priveste finisajele, Bisericile evanghelice nu sunt preocupate de decoratiuni speciale. Amenajarea interi-oara a Bisericii HARUL a tintit spre o frumusete realizata prin simplitate, fara extravagante, in care sa poata veni saraci si bogati, analfabeti sau culti, romani, maghiari sau tigani, toti infratiti deopotriva prin lucra- rea mantuitoare a lui Hristos. La Biserica HARUL, este minunea iubirii fratesti pe care, sub ochii nostri, o toarna si azi Dumnezeu in inimile celor mai diversi oameni. Desi diferiti prin structura spirituala, prin cultura sau statut social, ei se simt bine impreuna si se unesc sa implineasca cerintele Evangheliei in Biserica lui Hristos.
Iesind chiar si din limitele legalitatii privitoare la manifestarea cultica, „anonimul”, din vechiul articol, a trecut la defaimarea ritualului de inchi-nare. In Biblie sunt incluse in ritualul de manifestare a credintei: Templul, rugaciunea, cantarea, instrumentele artistice sacre (de suflat, cu coarde, tobe, etc.), ritualul, slujitorii altarului si enoriasii propriu-zisi. Din descrierea lui nu reiese ca acolo ar fi aflat altfel de lucruri, ci se subintelege ca a privit critic tot ceea ce se intampla, fara nici o participare evlavi-oasa pe care o cere Dumne-zeu, fiind realmente deranjat de entuziasmul multimii. El nu a inteles si se intreaba pentru gloria cui are loc toata manifestarea? El nu intelege ca este inselat de gloria efemera a omului fara Dumnezeu! El nu poate intelege ca exista oameni care chiar se bucura in prezenta lui Dumnezeu, se roaga si canta cu adevarat spre gloria lui Dumnezeu. El inca n-a observat ca cei care nu mai glorifica lumea si pacatul, ci I-L slavesc pe Dumnezeu, sunt schimbati in asemanarea chipului lui Hristos, singura cale de eternizare a omului. Bietul „anonim” – un comentator fara solutie!
In incheiere, cei aproape 1000 de membrii si apartinatori ai Bisericii HARUL, sunt multu-mitori lui Dumnezeu pentru ca le-a miscat inimile prin puterea Duhului Sfant si se pot inchina cu mare bucurie in noul lacas de cult pe cere-l considera un dar din partea Lui. Mai multe detalii despre Biserica HARUL se pot afla la Radio UNISON pe frecventa 94 FM si de pe pagina web: www.harulzalau.ro. Fiindca sarbatoarea Invierii Mantuitorului este aproape, ma rog ca Dumnezeu sa faca parte de puterea invierii Sale tuturor cititorilor.