Cătălin Predoiu, Daniel Funeriu, Laszlo Borbely, Kelemen Hunor, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Elena Udrea, Leonard Orban, Cristian Diaconescu şi Gabriel Oprea sunt printre miniştrii care răman şi in viitorul guvern, in discuţie fiind mandatele de la Interne, Agricultură, Economie, Finanţe, ComunicaţiiLiderii PDL s-au intalnit, in aceartă seară, informal, la sediul central al formaţiunii, in pregătirea discuţiilor care vor incepe marţi cu premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu.
Surse politice au declarat pentru MEDIAFAX, luni seară, că principalele schimbări l-ar viza pe Traian Igaş, de la Interne, numele inlocuitorului urmand să fie stabilit. De asemenea, Gheorghe Ialomiţianu, de la Finanţe, ar putea fi inlocuit de Bogdan Drăgoi.
Potrivit surselor citate, de portofoliul lui Igaş ar fi interesat şi UNPR, mai ales că Gabriel Oprea a deţinut funcţia, pentru o scurtă perioadă, cand incă se afla in PSD.De asemenea, există voci sonore din PDL, cum ar fi cea a lui Sorin Frunzăverde, care se opun cooptării Elenei Udrea in viitorul Cabinet Ungureanu. Cu toate acestea, prezenţa Elenei Udrea in noul Guvern este foarte posibilă.
Potrivit surselor MEDIAFAX, se vehiculează de asemenea, ideea inlocuirii miniştrilor Valeriu Tabără, Valerian Vreme şi Ion Ariton.
In aceste condiţii, Elena Udrea, Anca Boagiu, Sulfina Barbu, Cătălin Predoiu, Daniel Funeriu, Laszlo Borbely şi Kelemen Hunor sunt printre miniştrii din vechiul Guvern care şi-ar putea continua activitatea sub conducerea lui Mihai Răzvan Ungreanu, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse politice.
De altfel, Ungureanu ar putea avea o bună colaborare cu Anca Boagiu, pe care o aprecia din perioada in care deţineau portofoliile de Externe şi, respectiv, de Intergrare UE, sub conducerea lui Călin Popescu Tăriceanu.
De asemenea, Leonard Orban, Cristian Diaconescu şi Gabriel Oprea sunt, in continuare, pe lista membrilor Executivului.
Orban este apreciat, profesional, de premierul desemnat, Mihai Răzvan Ungureanu, care l-a susţinut pe fostul negociator cu UE pentru postul de comisar european pentru multiligvism.
„Guvernul pe care il voi forma are nevoie de sprijin parlamentar ferm, are nevoie de increderea cetăţenilor Romaniei, are nevoie de o direcţie care nu poate veni decat dintr-o viziune politică”, a spus el.
El a adăugat că opţiunile sale ideologice au fost intotdeauna de dreapta.
Liderii coaliţiei au convenit să inceapă din aceasta dimineaţa consultările pentru formarea viitorului guvern, astfel incat audierile in Parlament ale noilor miniştri să fie incheiate cel tarziu maine, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale.
Potrivit Constituţiei, mandatul premierului interimar nu poate depăşi 45 de zile, iar candidatul pentru funcţia de prim-ministru, desemnat de preşedinte după consultări cu partidele, va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului şi a intregii liste a Guvernului.
Pe de altă parte, candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, in termen de 10 zile de la desemnare, votul de incredere al Parlamentului asupra programului şi a intregii liste a Guvernului.
Alineatul 3 al articolului arată că programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, in şedinţă comună, iar Parlamentul acordă incredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.
Candidaţii pentru funcţia de ministru nominalizaţi de premierul desemnat de preşedinte sunt audiaţi in comisiile de specialitate reunite din Parlament, votul acestora fiind consultativ.
Pe de altă parte, conform legii fundamentale, refuzul de a acorda increderea unui Cabinet timp de 60 de zile şi numai după respingerea a cel puţin două propuneri in acest sens aduce, in principiu, dizolvarea Parlamentului.
„După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, preşedintele Romaniei poate să dizove Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură”, se arată in primul alineat al articolului 89 al Constituţiei.
Conform articolului 89 din Constituţie, „după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele Romaniei poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de investitură”.
Grupurile din actualul arc guvernamental deţin cu aproximativ 30 de parlamentari mai mult decat opoziţia. Puterea are la Senat 68 de reprezentanţi, iar opoziţia are 66 de senatori.
La Cameră, puterea se poate baza pe 176 de voturi, in timp ce PSD şi PNL au, impreună, 147 de parlamentari.
In afară de aceştia, mai sunt cinci deputaţi şi un senator independenţi.

Post Views: 68