Monumentul de la Guruslau reprezinta, dupa cum se stie, o pagina concludenta din impresionantul si zbuciumatul trecut romanesc. In ultimii ani, insa, el isi primeste vizitatorii si cu un cliseu despre un prezent destructiv de valori. Aprofundezi acest adevar urcand dealul spre a vedea de aproape monumentala opera care scruteaza zarile. Prima impresie care-ti atenueaza elanul ti-o da podetul de lemn peste care trebuie sa treci si care se zdruncina din toate incheieturile chiar si sub rotile celui mai usor mijloc de transport. Gropile cascate una langa alta pe drumeagul care serpuieste spre povarnis te conving si ele de dezinteresul autoritatilor locale fata de un obiectiv care ar trebui sa fie si un loc turistic atractiv, monumentul fiind o veriga din lantul turistic din jurul centrului administrativ al judetului. Vizitatotul are in fata lui doua lumi. Una care contureaza un mesaj venit din veacuri prin intermediul impunatorului Monument de la Guruslau. |i alta, o lume a privelistii dezolante in care se afla el in zilele noastre. Eu am vazut-o in data de 26 iulie a.c., cand la baza bordurii de piatra care delimiteaza zona monumentului se vedeau numeroase vetre cu carbuni arsi sub gratare. La ora 19, una dintre ele inca ardea cu o flacara intretinuta de o bucata de lemn si niste coceni de porumb. Iar vantul sufla a jale si a pustiu purtand pe aripile lui scantei si rotocoale de fum cu multe semnificatii. In loc de flori, sau un gazon simplu de intretinut, in jurul monumentului aveai sa vezi smocuri de scaieti si buruieni, carpe, flacoane de plastic si doze de bere. Pe chenarul de jos se afla inscriptionari de felul „Szeretlek Bobi Csaba 2001”, „Luci, Pisti, 30 VII 2000”, „Blajinschi Dan Cuceu” s.a. Deasupra elocventelor scene istorice, sus, pe coloana care spre varf sustine cele trei steme ale Tarilor Romane, sunt scrijelite cu aceeasi impretinenta alte nume. E firesc ca vizitatorul unui monument sa nu-si doreasca a umbri timpul sau liber cu amprente ale barbarismului si ale teribilismului juvenil. Si nici cu paragina si cu dovezi ale indolentei unor autoritati. El isi propune o intalnire cu istoria si arta in care s-au investit idealuri si vieti, maiestrie si pasiune, osteneala si simtiri alese.

Post Views: 70