Prezența a fost mai scăzută decât la prezidențiale și europarlamentare

Prezența tinerilor la alegerile locale din 2020 a fost de 38,6 la sută. La alegerile prezidențiale din 2019 au ieșit la vot 41,8 la sută din tinerii aflați pe listele permanente de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), iar la alegerile europarlamentare prezența în rândul tinerilor a fost de 43,2 la sută.

Unde sunt cei 61,4 la sută care au lipsit duminică de la momentul care le va determina direcția următorilor 4 ani încearcă să explice reprezentanții Consiliului Tineretului din România.

Față de alegerile europarlamentare și prezidențiale, la alegerile locale, votul poate fi exprimat doar în localitatea de domiciliu sau reședință, alegătorul fiind direct legat de autoritățile locale din comuna, oraşul sau municipiul respectiv. Astfel, tinerii care sunt plecați din localitatea în care își au domiciliul sau reședința în ziua scrutinului sau care locuiesc în străinătate, nu pot vota. Tinerii care locuiesc în altă localitate față de cea de domiciliu, trebuie să dețină viză de flotant pentru a putea vota. În plus, mulți tineri au obligații profesionale sau academice care nu le permit să călătorească. Un alt factor important este dat de procesul birocratic de obținere a vizei de flotant, susțin aceștia.

O altă explicație poate fi lipsa de reprezentativitate a candidaților în raport cu segmentul de tineret, lipsa unor opțiuni politice noi, care să facă apel în mod explicit la tineri și nevoile lor.

Există însă o serie de motive cu consecințe pe mai multe paliere, nu doar legat de absența de la vot.

Un sfert dintre tinerii până în 34 de ani nu au serviciu, nici nu merg la școală

Consiliul Tineretului din România amintește că 18,1 la sută dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani, 21,5 la sută dintre cei cu vârsta între 25 și 29 de ani, respectiv 20,3 la sută cu vârsta între 30 și 34 de ani erau încadrați în 2018 ca fiind NEET, ceea ce înseamnă că nu au niciun loc de muncă, nu urmează o formă de învățământ și nu participă la activități de formare profesională. Acești tineri resimt o nesiguranță socială, dificultățile inerente îndepărtându-i de ceea ce ar presupune o cetățenie activă, spun reprezentanții CTR.

De asemenea, în perioada 2013-2018, numărul tinerilor din România (cu vârsta cuprinsă între 14 și 35 de ani) a scăzut cu 2.471.349, de la 7.546.097, la 5.074.748, fiind vorba de o scădere de 32,75 la sută. De asemenea, un număr semnificativ de tineri au emigrat din țară, neexistând date statistice certe cu privire la aceștia.

36,7 la sută dintre tinerii cu vârsta între 18 și 24 de ani se aflau în risc de excluziune socială în 2018, conform unor date Eurostat. În aceste condiții, este clar că acești tineri sunt marginalizați în societate și există șanse semnificative ca ei să nu voteze.

Pe de altă parte, afirmă reprezentanții CTR, tinerii nu sunt educați în spirit civic. Chiar dacă în mod formal beneficiază de informare în cadrul școlii și, în mod informal, prin intermediul diverselor campanii de încurajare a prezenței la vot, ce în ultima vreme au luat amploare, conștiința civică se formează în familie și prin interacțiunile de zi cu zi, în diversele grupuri sociale din care fac parte.

În Sălaj, numărul votanților între 18 și 44 de ani a fost de 40.086, în timp ce din rândul persoanelor peste 45 de ani au ieșit la vot 63.380.

Post Views: 78