Sublocotenentul în retragere Ilie Pop, din Sălăjeni, veteran de război născut acum 100 de ani, în 1921, a fost sărbătorit în weekend de comunitatea din care face parte. Povestea sa de viață, lunagă de un secol, poate fi subiect de roman. A luptat în tranşeele şi pe fronturile din al Doilea Război Mondial, atât în ţară, cât şi pe teritoriul Ungariei și fostei Cehoslovacii. Sfârșitul războiului îl găsește în Munții Tatra, de unde mărșăluieşte pe jos, până la Lipova, de unde a fost lăsat la vatră, la data de 15 august 1945. Actualmente este membru al Asociației Naționale a Veteranilor de Război – Filiala Județeană Sălaj, fiind participant activ la activitățile acesteia. Pentru meritele deosebite din timpul războiului, cât și a celor pe linie de asociație a fost decorat cu medalia „Crucea comemorativă a celui de-al Doilea Război Mondial, 1941-1945” și a fost înaintat succesiv în grad, până la gradul de sublocotenent în retragere.
Duminică, la împlinirea a 100 de ani, a fost sărbătorit acasă, la Sălăjeni, la biserică, în mijlocul comunității.
“Eroii nu sunt în cărţile cu poveşti, eroii sunt printre noi şi trebuie să-i apreciem şi să-i preţuim aşa cum se cuvine! La mulţi ani, la împlinirea a 100 de ani, veteranului nostru, Ilie Pop. Sănătate, viaţă lungă şi plină de bucurii alături de cei dragi!”, a fost mesajul prefectului Dari Toma, prezent la sărbătoare.
„Spaţiul ales pentru sărbătorirea acestui eveniment nu a fost unul întâmplător, Sfânta Biserică fiind locul cel mai iubit de către veteran, participând cu regularitate la sfintele slujbe”, spun reprezentanții Parohiei Ortodoxe Sălăjeni, care prezintă, pe scurt, și povestea de viață a consăteanului lor, unul dintre foarte puținii veterani de război din țară care mai sunt printre noi.
„Povestea de viaţă a veteranului Ilie Pop (Boldaşu) este încă o mărturie istorică vie ale acelor vremuri, 100 de ani trăiţi cu demnitate, înfruntând momente grele, atât pe timpul războiului, cât şi după. În anul 1942, Ardealul de Nord fiind cedat Ungariei, llie Pop împreună cu alți doi consăteni s-au refugiat în Regat (România). După trecerea frontierei s-au predat autorităților române, fiind trimişi la Deva, unde erau concentrați toți refugiații din județul Sălaj. Aici a fost încorporat în Regimentul VII – Pionieri – comandant locotenent colonel Câmpeanu – Compania a ll-a – încheietor de pluton – sergent Cocoş loan. llie Pop a primit o permisie, fiind trimis la Bucureşti, prezent\ndu-se la Biroul de Refugiați situat pe Calea Călăraşi nr. 15, a primit buletin de Bucureşti pentru o lună, tichete de masă și cazare, perioadă în care a lucrat la depozitul Hotelului situat pe Calea Sărindar, lângă Calea Victoriei. La întoarcerea din permisie, Unitatea Regiment VII – Pionieri s-a mutat la Radna, județul Arad. Pop Ilie a fost trimis pe front, în cazemate la Văratec- Piatra Neamț – Podul lloaiei. În data de 23 august 1944, când Amata Romănă a întors armele împotriva germanilor, a participat la luptele de la Nehoiu, după care s-a retras la Vălenii de Munte. Urmează alte lupte pe Valea Mureșului, urmând apoi altele, la Cenadul Mare – Kiss Cenad (Ungaria), apoi până la Budapesta, unde a ajuns la data de 1 ianuarie 1945. Au continuat luptele până în Munții Tatra – Hompoles până în data de 9 mai 1945, când a defilat la Praga, după acestea a fost ținut timp de o lună în carantină și apoi mărşăluind pe jos a ajuns la Lipova, unde la data de 15 august 1945 a fost lăsat la vatră. În primăvara anului 1946, Ilie Pop a fost concentrat din nou în Batalionul VII – Comandant Generalul Mocionschi, și trimis la lucru în Craiova, de unde a fost lăsat acasă în toamna anului 1946. () Îi urăm sănătate multă și viață liniștită alături de toți cei dragi, fiindu-i recunoscători pentru sacrificiile sale!” , este mesajul Parohiei Ortodoxe Sălăjeni.

Sursă foto: Facebook

Post Views: 130