La data de 5 septembrie 1972, opt terorişti palestinieni, membri ai organizaţiei „Septembrie Negru” au pătruns în clădirea delegaţiei israeliene din satul olimpic și au ucis doi sportivi israelieni, luând ca ostatici alți nouă sportivi. Teroriştii au cerut în schimbul sportivilor israelieni, eliberarea a 232 de prizonieri palestinieni din închisorile israeliene, dar şi a doi terorişti germani ce comiseseră atentate în numele organizației. Încă de la început crizei, guvernul din Israel condus de Golda Meir a refuzat ferm orice tip de negociere cu teroriștii, cerând autorităților germane permisiunea trimiterii la Munchen a unui comando al forțelor speciale care să-i lichideze pe teroriști. Germania însă a refuzat intervenția comandoului israelian și a lansat propria operaţiune de salvare şi eliberare a ostatecilor, care însă s-a dovedit a fi un eșec total. Acest eșec a fost posibil deoarece avertizaţi de imaginile de la televizor, teroriştii au interpus ostaticii între ei şi poliţie, ameninţând că îi vor executa dacă nu sunt lăsați să plece împreună cu ostaticii la bordul unui avion către Egipt. A doua încercare de eliberare s-a terminat tragic, deoarece în timpul schimbului de focuri ce a urmat, toţi ostaticii au fost ucişi, la fel ca şi un poliţist vest-german şi cinci din cei opt teroriști palestinieni. Olimpiada a fost reluată abia după două zile de la tragicul eveniment, iar după săvârșirea acestui atentat, Israelul a răspuns în forță, astfel că pe 9 septembrie Forţele Aeriene ale statului evreu au bombardat bazele OEP din Siria şi Liban. În același timp Serviciul secret israelian Mossad, a demarat o operaţiune denumită „Mânia lui Dumnezeu”, de eliminarea a celor bănuiţi a fi autorii din umbră a masacrului de la Jocurile Olimpice din Munchen.

Sursa informației: Lecția de istorie https://www.facebook.com/LectiaIstorie/