La data de 30 septembrie 1790 a fost executat din ordinul sultanului Selim al III-lea , pentru insubordonare faţă de Imperiul Otoman, domnitorul Nicolae Mavrogheni, cel care a ocupat tronul Valahiei între 1786 şi 1790. Trebuie amintit că Nicolae Mavrogheni era de loc din Paros, o insula din arhipelagul Cicladelor din Marea Egee și a obținut tronul Țării Românești cu ajutorul marelui vizir otoman Cezayirli Gazi Hasan Paşa, într-o perioadă în care domniile în Țările Române se succedau cu repeziciune. Personaj excentric, Mavrogheni va intra în istoria Țării Româneşti prin câteva fapte demne de a fi consemnate. Astfel, îngrozit de criminalitatea din ţară şi de nepăsarea autorităților față de siguranţă locuitorilor din București, Mavrogheni încă de la preluarea domniei, va lua măsuri drastice de pedepsire a tâlharilor, hoţilor şi criminalilor, precum şi a complicilor acestora. Va pedepsi aspru paznicii cărora le scăpau prinşii din escortă şi va biciui în public pe cei care nu vor cerceta temeinic orice hoţie. Astfel, în mai puţin de un an criminalitatea dâmboviţeană aproape că a dispărut , în aşa fel încât domnitorul a dat dispoziţie ca toţi locuitorii să doarmă cu uşile casei neîncuiate, orice pagubă produsă de hoţi fiind despăgubită din visteria statului. De asemenea, travestit în fel şi chip Vodă Mavrogheni umbla noaptea prin capitală, încercând uşile de la case şi vigilenţa paznicilor agiei. Avea chiar obiceiul de a se deghiza în călugăr pribeag si de a verifica modul cum preoţii ţineau slujbele şi cum îi ajuta pe cei sărmani. De asemenea, unele mărturii spun că domnitorul cerceta destul de des pieţele şi iarmaroacele pentru a vedea cum autorităţile stârpesc speculanţii şi hoţii. La numai un an de când a devenit domn , Mavrogheni a confiscat averile negustorilor şi boierilor care nu puteau dovedi de unde le au, iar confiscarea , deşi făcută în folos propriu, a fost foarte apreciată de popor, care văzu în el un al doilea Vlad Ţepeş. În scurt timp bogăţia lui Mavrogheni va deveni proverbială în Europa, mai ales după ce acesta a început să colinde străzile Bucureştiului într-o trăsură trasă de doi cerbi care aveau coarnele poleite cu aur. Și cum orice drum de la palatul domnitorului prin târgul Bucureştiului era o aventură din cauza gropilor si a noroaielor, Mavrogheni a pus să se podească cu podini din lemn străzile principale ale orașului.

Tot el a construit Spitalul Filantropia şi Biserica Izvorul Tămăduirii şi a introdus pentru prima dată în Bucureşti conducte de apă care să alimenteze cişmelele publice. Tot lui Mavrogheni i se pune pe seamă o întâmplare parcă copiată din viaţa împăratului roman Caligula. În lăcomia lui după bani, Mavrogheni “făcea” boieri pe bandă rulantă, în sensul că cine venea cu mai multe pungi de galbeni, primea o dregătorie mai importantă, aşa în țară a apărut o serie de boieri înnobilaţi de domnitor contra-cost, fapt ce a nemulțumit pe boierii de viţă veche şi pe grecii fanarioţii. Această nemulțumire au ajuns la urechile lui Vodă , aşa că acesta s-a hotărât sa le dea o lecţie. Astfel, într-o zi a adunat Divanul şi i-a scos pe toți boierii în curtea palatului , apoi a poruncit să i se aducă calul. Şi luând caftanul de catifea de pe spatele unui boier l-a pus pe cal şi râzând strigă către boieri: „Iată boieri, am numit un nou spătar!” A silit apoi pe boierii să-şi scoată căciulile şi să salute pe „Spătarul Murgu”.

Trebuie amintit totuși că un rol important l-a avut Nicolae Mavrogheni în crearea unei forţe militare cu prin care sa asigure ordinea publică în țară. În ce priveşte politica sa externă, Mavrogheni a fost constant de partea turcilor, dar ca orice creştin a simpatizat cu ideea unei alianţe cu austriecii şi cu ruşii, iar cum acest lucru nu s-a împlinit şi domnitorul va pierde o bătălie importantă cu austriecii la Calafat, considerată de sultan, ca fiind de fapt un act trădare, Mavrogheni va fi decapitat în ziua de 30 septembrie a anului 1790.

Sursa informației: Lecția de istorie https://www.facebook.com/LectiaIstorie/

Post Views: 518