Redacția
Nu vreau decat sa ajut comuna
Dupa ce timp de trei decenii a depus stradanie pentru indrumarea si luminarea tinerilor de la Grupul Scolar Crasna, inginerul Iosif Simon si-a depus candidatura de primar al comunei Horoatu Crasnei. Asta la alegerile din 2008. Gandul cu care a pornit in campania electorala era de a ajuta comuna „Ama avut convingerea ca si pentru Horoat exista fonduri europene care pot fi accesate. Fonduri europene si fonduri guvernamentale care sa duca la imbunatatirea vietii oamenilor din comuna. „In ziua de azi aceste fonduri constituie sansa dezvoltarii unei comunitati si am avut si inca mai am de gand sa fructific toate posibilitatile pentru a aduce bani europeni si de la guvern in comuna”. Inginerul Iosif Simon nu este strain de intocmirea proiectelor. Fiind cadru didactic, a mai intocmit proiecte, unul dintre ele avand ca obiectiv imbunatatirea situatiei romilor prin educatie. Si a avut succes, proiectul chiar a fost implementat prin Programul PHARE. Acesta si celelalte proiecte care se deruleaza la ora actuala in comuna Horoatu Crasnei dovedesc din plin ca primarul Simon a reusit sa realizeze ceea ce si-a propus, atunci cand si-a depus candidatura de prim-edil, spre satisfactia celor care i-au dat votul.
Un proiect mai mult decat benefic
Horoatul Crasnei se nu-mara printre cele 16 comune salajene ale caror proiecte depuse pe Masura 322 au devenit eligibile si au primit finantare. Proiectul include trei obiective: Asfaltarea a doua drumuri comunale, DC 77 Horoatu Crasnei-Seredeiu si DC 79 Horoatu Crasnei- Starciu cu iesire spre Hurezu.Lungimea celor doua artere rutiere este de 11,5 kilometri. Pe o distanta de 4 ki-lometri s-a turnat primul strat de asfalt, restul drumului este pregatit pentru lucrarile care vor incepe in aceasta luna. „Suntem avansati, afirma primarul Simon, si fara lipsa de modestie pot spune ca suntem printre fruntase in ceea ce priveste standardul de executie.” Tot pe Masura 322 intra si reabilitarea caminului cultural din Seredeiu. Cladirea era o ruina. Reabilitarea, in contextul de fata presupune refacera imobilului din temelii. Va fi schimbata sarpanta, peretii vor fi izolati, retencuiti, tamplaria clasica inlocuita cu termopane, grupuri sociale noi. Lacasul de cultura, care dupa spusele primarului Simon, va fi cel mai modern din Salaj, va avea in dotare costume populare, instrumente muzicale, recuzita pentru teatru. Centrul de ingrijire scolari, cu gradinita este un alt obiectiv construit pe masura antementionata, la Starciu, in localul scolii vechi. Spre deosebire de alte after-school, centrul va dispune si de o gradinita si de doua dormitoare (unul pentru fete, altul pentru baieti) unde elevii se vor putea odihni dupa ore sau chiar noaptea. Valoarea totala a celor trei obiective se ridica la 2.400.000 de euro.
Grija pentru viitorul comunei
Prin Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sunt finantate doua proiecte, de cate un milion de euro fiecare,pentru reabilitarea si modernizarea a doua unitati de invatamant din comuna. Este vorba despre Scoala gimnaziala din Horoatu Crasnei si Scoala gimanaziala din Starciu. Modernizare inseamna schmbarea acoperisului, schimbarea fatadelor prin izolare si tencuieli, schimbarea instalatiilor electrice, a tamplariei clasice cu termopane, a pardoselii si nu in ultimul rand dotarea laboratoarelor cu materiale didactice si calculatoare. Modernizarea include si atasarea de corpul de cladire al scolii si a unei sali de sport, atat la Horoat, cat si la Starciu. Cele doua proiecte se afla in plina derulare.
O cale mai scurta cu 40 de kilometri
Comuna Horoatu Crasnei este coordonator al proiectului „Drumuri de acces la exploatatii agricole”, proiect comun cu comuna Buciumi, prin Aso-ciatia de Dezvoltare Intercomunitara, care include cele doua comune vecine. Proiectul a fost depus pe Masura 125 a) si are ca obiectiv amenajarea de drumuri in lungime de 8,5 kilometri in hotarele celor doua comune spre terenuri agricole (225 de hectare) si forestiere (200 de hectare) Traseul va beneficia de poduri si ziduri de sprijin. Prin modernizarea acestei cai rutiere se scurteaza distanta intre Buciumi si Starciu cu aproximativ 40 de kilometri. Valoarea totala a investitiei este de doua milioane de euro, cate un milion pentru fiecare comuna.
Turismul la el acasa
Un alt proiect pentru care a fost semnat contractul de finantare are drept obiectiv „Infiintarea unui centru de informare si marketing turistic”. Proiectul a fost depus pe Masura 313 – Sprijinirea activitatilor turistice . Centrul este amplasat la intersectia drumului judetean DJ 108G cu drumul comunal DC 79, urmand a deservi trei comune: Horoatu Crasnei, Cizer si Buciumi, comune bogate in traditii si in obiective turistice Amintim doar cateva dintre ele: la Horoat Fantana leacurilor si Cununa, la Cizer Masurisul si Biserica lui Horea, la Buciumi Castrul roman si Muzeul satului.
Pe viitor microhidrocentrale
Proiectul „Alimentarea cu apa si canalizarea in comuna Horoatu Crasnei” a devenit eligibil, dar n-a primit finantare pentru ca la punctaj, Horoatu n-a primit nimic pentru saracie. Lungimea conductelor de aductiune a apei depaseste 30 de kilometri si se va intinde pe toate arterele principale ale celor patru sate. Proiectul se afla in stand-by.
Un proiect mai indraznet depus la Ministerul Mediului se refera la constructia a doua micro hidrocentrale pe Valea Ragului si Valea Sfanta. „Microhidrocentalele nu vor fi de mari dimensiuni, spune primarul Iosif, doar atat cat sa acopere consumul public (adica iluminatul stradal si consumul de curent electric din institutii)
Primul colectiv din judet
Comuna Horoatu Crasnei se afla si-tuata in partea sudica a Depresiunii Crasnei, la contactul acesteia cu Muntii Meses. In componenta unitatii teritorial administrative se afla patru sate: Horoatu Crasnei, sat de resedinta, Hurez, Seredeiu si Starciu. Cea mai veche atestare documentara despre Horoatu Crasnei dateaza din 1213 cand era cunoscuta sub numele de villa Huruat. Populatia comunei numara la ultimul recensamant 2838 de locuitori din care 80,58 la suta romani, 13,17 la suta maghiari si 6,25 la suta tigani. Economia comunei este predominant agrara. Aici a luat fiinta prima Gospodarie Agricola Colectiva din judet.
