Calendarul romano-catolic îl celebrează astăzi pe Sfântul Josemaria Escriva.

Sfântul Josemaría Escrivá Balaguer este fondatorul prelaturii Opus Dei, care a deschis noi căi de sfinţenie în Biserica Catolică, susţinând că toţi bărbaţii şi toate femeile pot ajunge la sfinţenie îndeplinindu-şi munca lor, precum şi îndatoririle vieţii zilnice. Prelatura este o organizaţie, din cadrul Bisericii Catolice, care include un prelat, un presbiteriu format din preoţi şi, în fine, laici. Sfântul Josemaría Escrivá Balaguer s-a născut pe 9 ianuarie 1902, la Barbastro (un mic orăşel din Spania, situat la circa 215 km de Barcelona). Părinţii săi, José şi Dolores, au avut şase copii – trei dintre ei murind încă din fragedă copilărie – cărora le-au dat o educaţie profund creştină. În anul 1915, întreprinderea comercială a tatălui său şi-a închis porţile, iar ei au fost nevoiţi să se mute la Logrono, unde José Balaguer a găsit altceva de muncă. În acest oraş, după ce a văzut pe zăpadă urmele paşilor unui călugăr desculţ, Josemaría Escrivá a înţeles că Dumnezeu vrea ceva de la el, dar nu ştia ce anume. Atunci s-a gândit că, făcându-se preot, ar putea descoperi mai bine voinţa lui Dumnezeu. Şi-a început pregătirea la Logrono şi, mai târziu, a continuat-o la seminarul din Zaragoza, urmând în paralel şi cursurile de drept civil.

La 28 martie 1925, a fost hirotonit preot şi a început să-şi exercite slujirea într-o parohie dintr-un sat aflat în împrejurimile Zaragozei. În anul 1927, cu permisiunea Episcopului, s-a instalat la Madrid pentru a-şi termina doctoratul în drept. Aici, în ziua de 28 octombrie 1928, în cursul unor Exerciţii spirituale, a „văzut” ceea ce Dumnezeu voia de la el şi a întemeiat Opus Dei. Sfântul Josemaría Escriva de Balaguer definea Opus Dei ca o „călătorie divină făcută de creştinii care doresc să ducă o viaţă de creştini”. Aceşti oameni nu vor să facă nimic extraordinar; sunt oameni obişnuiţi, care caută să îşi sfinţească viaţa. În concepţia părintelui Josemaría Escrivá Balaguer, a fi creştin nu are de-a face doar cu mersul la biserică; a fi creştin înseamnă a ne transforma zilele vieţii noastre în zile sfinte, zile pline de credinţa în Dumnezeu, de speranţă, de iubire pentru semeni, aşa cum făceau primii creştini. Mesajul lui Josemaria este centrat pe măreţia vieţii cotidiene.

Chiar dacă a întemeiat această prelatură, părintele Josemaría şi-a exercitat şi misiunea de preot, mai ales în mijlocul celor sărmani şi bolnavi. Totodată, şi-a prelungit studiile la Universitatea din Madrid şi a dat lecţii pentru a-şi ajuta familia, deoarece tatăl său murise în anul 1924. Odată cu izbucnirea războiului civil în Madrid, părintele Josemaría a trebuit – din cauza persecuţiei religioase – să îşi exercite în clandestinitate ministerul preoţiei, mutându-se dintr-un loc într-altul ca să nu fie prins. În final a părăsit capitala Spaniei, evadând prin munţii Pirinei, şi s-a stabilit la Burgos. Imediat după încheierea războiului, în 1939, s-a întors la Madrid şi a obţinut doctoratul în drept. În anul 1946, părintele Josemaría şi-a stabilit reşedinţa la Roma şi a obţinut doctoratul în teologie la Universitatea din Lateran. A fost numit de Papa Pius al XII-lea consultor la două Congregaţii din Vatican, membru onorific al Academiei Pontificale de Teologie şi prelat de onoare al Papei. De la Roma, a plecat în multe călătorii în Europa şi America pentru a întemeia şi consolida mişcarea Opus Dei în aceste regiuni ale lumii.

Monseniorul Josemaría Escrivá Balaguer a murit la Roma, la 26 iunie 1975. După o examinare completă a vieţii şi a operei Monseniorului Escrivá – un proces care a durat zece ani – Papa Ioan Paul al II-lea l-a beatificat, la 17 mai 1992, iar în data de 6 octombrie 2002 l-a canonizat, portretizându-l ca pe „un sfânt al vieţii de zi cu zi”.

Sursa: ARCB.ro

Post Views: 100