Dragi cititori, Seneca spunea că, uneori, chiar și să trăiești este un act de curaj. Astăzi vreau să vi-l fac cunoscut pe Josemaria Escriva, un sfânt al vieții de zi cu zi și cel care este celebrat în calendarul latin în fiecare an la data de 26 iunie.

Pentru mulți dintre noi, sfințenia este un ideal abstract, intangibil, dar Dumnezeu nu ne cere ceva ce nu am putea îndeplini, din moment ce ne spune deslușit în rândurile marii cărți: ”Fiți desăvârșiți” și ”Sfințiți-vă și veți fi sfinți, că Eu, Domnul Dumnezeu vostru, sfânt sunt”. Ce este sfințenia, dragilor? Acest cuvânt de care ne temem atât de mult nu înseamnă altceva decât perfecțiunea iubirii și intimitatea cu Dumnezeu. În vremuri atât de zbuciumate și pline de confuzie, tema sfințeniei, paradoxal, este mai actuală ca oricând, pentru că tocmai în aceste împrejurări ”apele trebuie să se separe”.

Josemaria Escriva a fost un preot spaniol care a creat prelatura Opus Dei, deschizând noi căi de a promova virtuțile morale creștine și susţinând că toţi bărbaţii şi toate femeile pot ajunge la sfinţenie îndeplinindu-şi munca lor precum şi îndatoririle vieţii zilnice. El definea Opus Dei ca fiind o „călătorie divină făcută de creştinii care doresc să ducă o viaţă de creştini”. Aceşti oameni nu vor să facă nimic extraordinar; sunt oameni obişnuiţi, care caută să îşi sfinţească viaţa. În concepţia părintelui Josemaría, a fi creştin nu se rezumă doar la mersul la biserică, ci la felul în care ne putem transforma viața zilnică într-un timp al credinței, al speranței și al compasiunii față de aproapele, aşa cum făceau primii creştini. Mesajul lui Josemaria este centrat pe măreţia vieţii cotidiene. El a colindat lumea în lung și-n lat pentru a susține această viziune despre care simțea că era o inspirație divină.

”Sfințenia nu constă în a face lucruri mari, ea este mai înainte de toate o luptă pentru ca, în domeniul supranatural, viața să nu se stingă”. ”Înfruntă problemele acestei lumi cu spirit supranatural și rămânând în acord cu principiile morale care nici nu amenință, nici nu distrug personalitatea, ci o canalizează. Vei imprima astfel conduitei tale o forță vitală atrăgătoare, iar mersul tău pe calea cea dreaptă va fi mai sigur.” ”Cultivă în suflet eroismul de a săvârși cât mai perfect lucrurile mărunte de fiecare zi: ca și cum mântuirea lumii ar depinde de fiecare din aceste acțiuni”.

Oameni buni, să nu ne fie teamă de sfințenie, ca și cum aceasta ar fi dedicată unei elite morale. Sfințenia vieții este un dar care trebuie cerut. Un mare înțelept spunea că vin vremuri, și sunt deja aici, în care oamenii vor avea două alternative: ori vor fi sfinți, ori se vor coborî mai prejos decât bestiile. Fie ca opera sfântului Josemaria Escriva să ne deschidă apetitul pentru sfințenia cotidiană!

Post Views: 125