Este un joc nelinis-titor, chiar periculos, care amana la nesfarsit rezolvarea problemelor de maxima urgenta ale cetatenilor, sporind grija stresanta pentru ziua de maine. De pilda, ministrul Finantelor a declarat ca „exista un program de o suta de mii de disponibilizati”. Peste cateva zile tot Vladescu spunea ca nu se poate vorbi nici de un milion de someri si nici de o suta de mii de disponibilizati, pentru ca somajul nu va creste. Asta in timp ce seful misiunii FMI a sustinut sus si tare ca somajul va continua sa creasca si ar putea atinge un milion de persoane. Pe cine sa crezi?
O alta nebuloasa din noianul celor existente este legata de faptul ca Guvernul lucreaza la o noua ordonanta care sa dea deconcentratele pe mana clientelei politice, desi Curtea Constitu-tionala a respins de doua ori pana acum aceasta practica. Concret, premierul Emil Boc le-a promis liderilor PDL din teritoriu ca Guvernul va da pana la sfarsitul lunii februarie o noua ordonanta care sa repuna pe functii oamenii PDL-ului si ai UDMR-ului, ignorand astfel cele doua decizii ale Curtii Constitutio-nale. Aceasta ciudatenie legislativa a dus la situatii in care doi-trei directori, unul PSD, altul PNL si altul PDL, ocupa in prezent acelasi birou, fiind platiti de stat pentru aceeasi functie. De stat, adica de noi contribu-abilii. Cu toate acestea, institutiile pe care le conduc sunt blocate practic, dat fiind faptul ca cei aproape 3.000 de directori numiti de Emil Boc nu au drept de semnatura pana la clarificarea legii. Ce sa intelegem din toata aceasta poveste? In primul rand ca ministrul de Finante este adiacent la problemele care-i framanta pe cetateni pe timp de criza. Apoi ca Emilut din Rachitele tine cu tot dinadinsul sa puna la pamant decon-centratele, numind directori pe mustata PDL, multi dinte ei neavand nici in maneca nici in clin cu institutiile pe care le pastoresc. In loc ca negura sa se ridice, ea se lasa tot mai apasator peste cotidiana noastra existenta.

Post Views: 68