Pentru poligonul de la Aghires Armata a cedat teren in Zalau, spune colonelul in retragere Ioan Ember, martor al evenimentelor de atunci. Taranii din Aghires au fost insa pacaliti – nu au primit niciodata teren la schimb.
Poligonul de la Aghires ocupa aproximativ 33 de hectare – o suprafata de teren care sta in calea expansiunii infrastructurii rutiere a municipiului Zalau. Proprietarul actual al poligonului este Ministerul Apararii Nationale, insa, in urma cu jumatate de secol, te-renurile apartineau taranilor din zona. De ce a fost nevoie de un poligon pentru trageri cu armament greu la Zalau si cum a ajuns Ministerul Apararii proprietar pe terenul de la Aghires aflam din amintirile unuia dintre cei care au participat la construirea infrastructurii militare – colonelul (r) Ioan Ember.
Tancuri din Banat pentru Zalau
In 1958, odata cu plecarea armatei sovietice din Romania, unitatile de tancuri ale Armatei Romane care erau cantonate in Banat, pentru a supraveghea granita cu fosta Iugoslavie, sunt dislocate, iar tancurile sunt imprastiate la unitatile militare din tara. O parte dintre aceste tancuri ajung si la Zalau, unde nu exista un poligon de tragere cu armament greu. „Aveam nevoie de un poligon”, isi aminteste colonelul (r) Ioan Ember. La acel moment exista un poligon pentru infanterie in Valea Ratustei, in apropiere de Fetindia, insa nu corespundea cerintelor.
Schimb de pamant cu Armata
Odata identificata locatia de la Aghires, care se preta la cerintele construirii unui poligon pentru armament greu, oficialii militari au inceput demersurile pentru a se face schimbul cu terenurile care apartineau oamenilor din zona. „Nu putea sa se faca scoaterea terenului din circuitul agricol decat cu aprobarea Ministerului Agriculturii si, in urma unui consiliu de ministri, Armata a primit acordul de a face schimbul”, isi aminteste colonelul Ember, unul dintre cei care au fost in comisia care s-a ocupat de schimbul de terenuri. Ioan Ember spune ca, atunci, Armata a cedat pamanturi in mai multe zone din Zalau – poligonul de tragere de pe strada Vanatorilor, un teren din zona Dambul Morii si un alt teren situat in zona Sarmas. „De acolo trebuia sa se dea la schimb pamant catre taranii care ne-au cedat terenul de la Aghires, insa acest lucru nu s-a intamplat niciodata”, precizeaza colonelul. O parte din terenurile cedate de Armata au ajuns la Gostat, iar o alta parte la CAP Ortelec.
Tot atunci, Armata a facut o intelegere cu oamenii de la Aghires. Acestia erau lasati sa foloseasca poligonul ca loc de pasunat in perioadele in care nu se executau trageri. Mai mult, pe o parte din teren oamenii aveau voie sa cultive cartofi pentru ca aceasta cultura nu depasea inaltimea de 1,5 metri si astfel nu afecta exercitiile de tragere ale Armatei.
„Odata cu introducerea agrotehnicii in Armata, s-a interzis taranilor sa isi mai pasca animalele in poligon”, mai spune Ember. Mai mult, militarii din Zalau si-au cumparat oi si au facut o turma pe care o cresteau pe terenurile pe care le detineau. Acest lucru se intampla prin 1983, iar imediat dupa aceea, pe terenurile unde taranii din Aghires cultivau cartofi, unitatea militara a inceput sa cultive porumb in sistem propriu.
Poligon construit in doi ani
Odata obtinute cele 33 de hectare de teren la Aghires, militarii au inceput sa munceasca pentru amenajarea poligonului pentru trageri cu armament greu. Totul s-a facut manual, pentru ca nu existau atunci posibilitati de a se lucra mecanizat. „In fundul poligonului este o viuta (val de pamant) ridicata ca sa nu treaca proiectilele. Tot pamantul acela s-a carat cu targile. S-a lucrat din greu la caminele pentru distribuirea curentului, cablurile electrice au fost aduse din Iugoslavia”, isi aminteste Ioan Ember. Iar dupa ce a fost terminat poligonul de la Aghires, inca de la primele trageri cu tancurile s-a constatat ca zona era mlastinoasa. „A trebuit sa aducem piatra de la cariera de la Moigrad”, mai spune colonelul. Doi ani de zile s-a muncit la construirea poligonului de la Aghires, iar costurile au fost foarte mari.
La Crasna ar fi un loc bun de poligon
Colonelul (R) Ioan Ember spune ca prin anii ’80 s-au facut sesizari catre conducerea Armatei prin care se atragea atentia ca tragerile cu armament greu la Aghires pun in pericol siguranta cetatenilor. Construit initial pentru trageri cu toate tipurile de armament greu, pentru ca Mesesul reprezenta o bariera naturala, Armata a decis prin anul 1985 sa sisteze tragerile de acest tip. „Concomitent cu poligonul de la Aghires s-a construit cel de la Crasna, pentru armament de infanterie. Cred ca, daca vor sa faca schimb, Armata ar trebui sa ia terenul de la Crasna. Sau, ar mai fi un teren potrivit pentru trageri la Moiad, care permite trageri cu armament de infanterie”, sugereaza prin prisma experientei sale de o viata colonelul Ember. Totusi, colonelul pensionat isi exprima rezerva ca vechii proprietari vor intra in posesia terenurilor de la Aghires. Dar, partea aceasta a lucrurilor nu mai tine de amintirile colonelului Ember. „Mai sunt si altii care au participat atunci la construirea poligonului, ei pot spune cum s-au petrecut lucrurile. Taranii din Aghires au fost pacaliti sa-si dea pamanturile, pentru ca n-au primit in schimb niciun teren, chiar daca Armata a facut schimbul”, marturiseste colonelul.
Azi, Armata vrea echivalarea valorica a terenului de la Aghires
Poligonul de la Aghires sta in calea construirii celui de-al doilea tronson al soselei ocolitoare a municipiului Zalau. In ultimii ani, autoritatile locale au facut nenumarate demersuri pentru ca terenul pe care este amplasat poligonul sa fie cedat de Armata, insa lucrurile s-au blocat de fiecare data din cauza pretentiilor militarilor. Desi in toamna anului trecut s-a semnat o minuta intre reprezentantii Ministerului Apararii Nationale si administratia judeteana, prin care salajenii isi asumau identificarea unei locatii noi pentru poligon si cheltuielile cu transferul mobilierului, Armata a venit, la sfarsitul anului 2011, cu noi pretentii. Astfel, militarii au cerut echivalarea valorica a celor 33 de hectare de la Aghires, ceea ce inseamna jumatate din terenul de care dispune comuna Crasna – noua locatie a poligonului.