Istoria celor doua comitate care au format judetul Salaj
Comitatul Salaj a fost înfiintat în anul 1876 prin unirea comitatelor Crasna (cu centrul initial la Sub Cetate si apoi la Simleu Silvaniei) si Solnocul de Mijloc (cu centrul la Zalau). Comitatul Salaj se învecina la vest cu Comitatul Bihor (Bihar), la nord cu Comitatul Satmar (Szatmar), la est cu Comitatul Solnoc-Dabâca (Szolnok-Doboka) si la sud cu Comitatul Cluj (Kolozs). Raurile Somes (Szamos) si Crasna (Kraszna) curgeau pe teritoriul comitatului. Suprafata comitatului în 1910 era de 3.815 kilometri patrati.
rn
Comitatul Crasna a fost înfiintat în Evul Mediu, conturand regiunea istorica etno-culturala (Romanie populara) a Crasnei. Între anii 1571 si 1876, teritoriul comitatului a facut parte din provinciile Partium si Transilvania ale Regatului Ungariei. Denumirea acestui comitat provine de la râul Crasna.
Ca urmare a reformei administrative din 1876, acest comitat a fost unit cu comitatul Solnocul de Mijloc, fiind astfel format comitatul Salaj. În anul 1876, Comitatul Crasna a fost desfiin?at, el facând parte din noul comitat Salaj. În 1918, urmata fiind de confirmarea Tratatului de la Trianon din 1920, întreaga Transilvanie istorica a devenit parte a României.
Comitatul medieval al Solnocului Somesan format în secolul XI dispare în 1784 odata cu împartirea Marelui-Principat al Transilvaniei în Bezirke, decisa de împaratul habsburgic Iosif al II-leat, apoi este restabilit în cadrul Regatului Ungar, dar cu un teritoriu mai concentrat si cu limite simplificate, prin reforma administrativa legata de constituirea Imperiului Austro-Ungariei în 1876, care desfiinteaza Marele-Principat al Transilvaniei.
