Rezultatele la examenul de evaluare nationala pun pe tapet o chestiune spinoasa. Copiii de la tara nu sunt interesati de scoala. Multi nu s-au prezentat la examen, iar dintre cei care s-au prezentat foarte multi au avut medii sub nota de promovabilitate. In conditiile in care jumatate din populatia Romaniei locuieste la sate, dezinteresul este ingrijorator, dar nu surprinzator. Daca e sa tinem seama de teoria trebuintelor a lui Maslow, nevoia de educatie se afla spre varful piramidei nevoilor indivizilor. In conceptia lui Maslow, oamenii vor incerca sa-si satisfaca trebuintele de ordin superior doar cand cele de baza sunt cel putin partial satisfacute. Conform unor analize despre calitatea vietii in Romania, pentru 62 la suta dintre conationali, satisfacerea nevoilor de baza re-prezinta o mare problema. Precaritatea economica este mai pronuntata in mediul rural. Cat de usoare sau dificile au fost subiectele nici nu conteaza pentru un elev care provine dintr-o familie care n-are ce manca. Acesta va fi trimis la munca. Si ar mai fi un aspect, sesizat corect, poate inconstient, de catre cei de la tara. Degringolada din sistemul de invatamant face ca ceea ce se intampla pe piata muncii sa nu aiba nici o legatura cu sansele de a profesa dupa parcurgerea tuturor etapelor de scolarizare. Doar pentru 20 la suta dintre absolventii de studii superioare profilul studiat are legatura cu domeniul in care profeseaza. Revenind la clasa a opta, pentru intrarea la liceu se iau in conside-rare atat notele de la evaluare, cat si cele din cei patru ani de gimnaziu, in proportii egale. Aici intervine o mare doza de subiectivism, intrucat nota 10 data de un profesor la o disci-plina de la o anumita scoala nu reflecta acelasi nivel de competenta cu nota 10 data la aceeasi disciplina de un alt profesor de la aceeasi scoala sau de la alta. Asta face sa intalnim situatii in care copiii de la unele scoli din Zalau au fost nedumeriti de diferenta dintre notele la limba romana la examenul de evaluare si cele obtinute in cei patru ani de gimnaziu. Unii vor face contestatii, altii nu. Un alt aspect interesant de explicat ar fi cum e posibil ca subiectele de la simulare sa fie mai usoare decat la examenul propriu-zis. La prima vedere, singura explicatie plauzibila ar fi ca trebuie raportate undeva niste succese, fie si artificiale.

Post Views: 62