Calendaristic, mai sunt cateva zile pana la echinoctiu, si intram in primavara. E inceputul anotimpului si gandul ma duce hai-hui catre anotimpurile care vor sa vina. Crivatul crizei economice nu-mi ofera insa solid temei de sperante. Spun asta pentru ca bugetul pentru agricultura insumeaza mai putin de 1o miliarde de lei Agricultura ar avea nevoie dupa spusele specialistilor de cel putin de trei ori mai multi bani pentru o sustinere reala. Asa se face ca ogoarele Romaniei raman si in aceasta primavara pustii, iar pietele abunda de produse agroalimentare, de legume si fructe carate la noi de peste mari si tari. Trecand prin marketurile si supermarketurile Zalaului, din intamplare am vazut pe rafturi praz din Bulgaria, rosii din Turcia, salata din China, cartofi din Olanda. Si Doamne, ce belsug de tara ne-a daruit Cel de Sus! Se vede ca am obosit si nadejdile sunt tot mai putine. Fermierii spun ca 2010 va fi un an agricol mediocru, un an, in cel mai fericit caz, de supravietuire. Romania este o tara bolnava. Si boala se agraveaza pe zi ce trece. Si nu numai in agricultura e betesug. Asta in timp ce prezentul pe care il traversam se afla la raspantia de pofte hapsane si mizerie. Pofte pentru a caror implinire sudoarea celor multi tezaurizeaza averi inimaginabile. Pentru cei avuti, cu osul de ros in gheare, care n-au grija zilei de maine. Asta in timp ce oamenii satelor, cati mai sunt, se inghesuie la ajutoarele sociale ori comunitare, care vin cand vin, vamuite si ele, si se incapataneaza sa traiasca.