Intensitatea

Ziua bună, dragi cititori!

Uneori auzim persoane spunând: ”O să cred în Dumnezeu când l-oi vedea!” Dar lui Dumnezeu îi place să se lase rugat, sau, mai curând, pe Dumnezeu îl întâlnim în funcție de cât de tare ne dorim asta.

Un tânăr s-a dus într-o zi să stea de vorbă cu un pustnic bătrân. Și i-a zis: ”Părinte, vreau să-l întâlnesc pe Dumnezeu!” Pustnicul l-a privit pe tânăr fără să scoată o vorbă și i-a zâmbit.

Tânărul s-a întors în fiecare zi, repetându-și întrebarea: ”Vorbește-mi despre Dumnezeu.” Dar pustnicul ramânea mereu la fel, cu ochii închiși, scufundat în meditație.

La capătul unei luni de așteptare, tânărul, sătul, îl apucă pe călugăr de haină și-i strigă: ”Când îmi vei vorbi odată?” Atunci, pustnicul îi cere să-l însoțească până la baltă, să se scalde. Tânărul sare în apă și începe să înoate. Pustnicul se ține după el și prinzându-l de umeri, îi ține capul sub apă cu forța. Când tânărul a început să dea din mâini, pustnicul l-a eliberat din strânsoare și l-a întrebat:

” -De ce aveai tu cel mai mult nevoie când erai cu capul sub apă?

-De aer, îi răspunde tânărul.

– Ei bine, atunci când îți vei dori să-l cunoști pe Dumnezeu cu aceeași intensitate, îți voi vorbi despre El.”

Dragilor, circumstanțele zilelor noastre sunt ”prielnice” pentru a trăi această intensitate. Întreaga omenire trece printr-o criză de identitate. În cartea sa, Criza lumii moderne, filosoful român Ernest Bernea ne spunea că, pentru a avea civilizație, omenie și cultură prosperă este nevoie să trecem de la omul standard la omul model, omul ales. Făra această reformă interioară atât de necesară, nu vom mai avea elită, iar „fără elită nu va fi spiritualitate, nu va fi nici elevație, nici progres”.

Vă invit la reflecție!

Pierre Trevet (Pildele unui preot de la țară)