Redacția
Cel putin un roman din patru este sarac, unul e in risc de saracie, iar altul e restant cu facturile si se incalzeste cu taraita
rn
Un roman din 4 este declarat oficial sarac de Institutul National de Statistica. Estimata pe baza veniturilor totale disponibile, rata saraciei a fost, in 2016, de 25,3 la suta. Potrivit INS, peste 5 milioane de romani sunt saraci. De mentionat ca rata saraciei este in crestere de la un an la altul. Daca in 2013, circa 23 la suta din populatia tarii era considerata in mod oficial saraca, in 2016 numarul saracilor a ajuns sa reprezinte 25,3 la suta din totalul populatiei.
rn
Definitia data saraciei de INS
rn
Ca sa stim exact despre ce vorbim, INS da definitia exacta a saraciei. “Saracia este situatia in care se afla cei ale caror venituri sunt atat de mici incat le este imposibila atingerea unui standard de viata considerat ca fiind acceptabil, care se confrunta cu dezavantaje multiple legate de somaj, venituri, conditii de locuit precare, ingrijirea inadecvata a sanatatii si bariere in accesul la invatamant, cultura, sport si petrecerea timpului liber”.
rn
Tinerii pana in 24 de ani sunt cei mai saraci
rn
In randul tinerilor sub 18 ani, peste 30 la suta sunt afectati de saracie. Aproape o treime din tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani traiesc si ei in saracie. Potrivit statisticilor, persoanele varstice sunt cel mai putin afectate, fiind singura categorie unde rata sarciei e sub procentul per ansamblul populatiei. Daca un tanar din trei este sarac, in cazul varstiniclor este sarac unul din cinci. “n cazul varstnicilor, salvatoare sunt pensiile lunare pe care le incaseaza, spre deosebire de cei tineri, care nu au venituri din nici o parte.
rn
Saracia nu-i la fel de mare in toata tara
rn
Pe regiuni, românii din Nord – Est, din Sud – Vest Oltenia si din Sud – Est sunt cei mai saraci din tara. Potrivit INS, in aceste zone un roman din 3 traieste de pe o zi pe alta. Discrepantele sunt insa foarte mari, daca facem comparatie intre regiuni. “n Sud-Vest, de exemplu, sunt aproape de 4 ori mai multi saraci decat in Bucuresti-Ilfov.
In 2016, campioni la saracie au fost cei din Regiunea Nord-Est (36,1 la suta), Regiunea Sud-Vest Oltenia (34,2 la suta), Regiunea Sud-Est (31,2 la suta), Regiunea Vest (25,1 la suta), Regiunea Sud-Muntenia (24,8 la suta), Regiunea Centru (20,8 la suta). Zonele cu cei mai putini saraci sunt Regiunea Nord-Vest (17,1 la suta) si Regiunea Bucuresti-Ilfov (10,2 la suta).
rn
Cei care nu sunt deja saraci lipiti,
sunt in risc de saracie
rn
Sunt considerate in risc de saracie persoanele care au venituri disponibile inferioare pragului national de saracie, sunt în stare de deprivare materiala severa sau traiesc într-o gospodarie cu intensitate foarte redusa a muncii. Aproape jumatate dintre românii din partea de Nord – Est sunt supusi riscului de saracie. “n Regiunea Nord-Est, sunt in risc de saracie 46 la suta dintre romani. Urmeaza Regiunea Sud-Est cu 44,9 la suta, Regiunea Sud-Vest Oltenia cu 44,2 la suta, Regiunea Sud-Muntenia: 41,2 la suta, Regiunea Vest cu 40,7 la suta, Regiunea Bucuresti-Ilfov cu 32,9 la suta, Regiunea Centru cu 29,5 la suta si Regiunea Nord-Vest cu 29,3 la suta.
rn
Cei care nu-s nici saraci, nici in risc de saracie,
sunt tot amarati, dar cu alta denumire
rn
Deprivarea materiala severa este o alta categorie unde intra romani care nu sunt saraci sau in risc de saracie, dar nici bine nu o duc. Se considera ca esti in stare de deprivare materiala severa daca te confrunti cu cel putin 4 dintre aceste situatii: nu iti permiti sa achiti la timp facturile, sa iti incalzesti adecvat locuinta, sa consumi proteina din carne cel putin o data la doua zile, nu iti permiti o vacanta pe an ori sa faci fata unor cheltuieli neprevazute, nu iti permiti permiti televizor color, telefon mobil, autoturism ori masina de spalat.
Sunt foarte multi romani in astfel de situatii. Rata deprivarii materiale severe în anul 2016, potrivit INS, a fost de 29,9 la suta in Regiunea Sud-Est, 27,5 la suta in Regiunea Sud-Muntenia, 25,4 la suta in Regiunea Bucuresti-Ilfov, 24,4 in Regiunea Sud-Vest Oltenia, 23,8 la suta in Regiunea Nord-Est, 22 la suta in Regiunea Vest, 18,3 la suta in Regiunea Centru, 17,6 la suta in Regiunea Nord-Vest.
rn
Salajul face parte doar geografic
dintr-o regiune dezvoltata
rn
Cu toate ca zona din care face parte Salajul (Regiunea Nord -Vest) sta mai bine decat celelalte, adica are mai putini saraci, nivelul de trai din judetul nostru nu se poate compara cu cel din judetele vecine. E evident ca punctajul bun al zonei il dau judete precum Cluj, Bihor sau Maramures. Celelalte judete din regiune sunt Salaj, Satu Mare si Bistrita Nasaud. Revenind la Salaj, salariile din judet sunt sub nivelul celor din judetele invecinate. Numarul de someri e mai ridicat in judet, la fel si numarul celor platiti cu salariul minim pe economie. Raportat la Cluj, spre exemplu, salariile sunt cam la jumatate in Salaj. De altfel, salariul mediu din Salaj a fost mereu cu aproximativ 20 la suta sub salariul mediu pe tara.
Chiar daca geografic facem parte dintr-o regiune bine dezvoltata economic, numeroase alte statistici ne plaseaza, ca dezvoltare si ca putere financiara a populatiei, alaturi de judete din sud-estul tarii, adica din zona considerata a fi cea mai saraca. Salajul ocupa locul primul loc în Transilvania ca numar de someri raportat la populatie. Avem numai in mediul rural someri cat au judetele Arad si Bistrita la un loc. Salajul ocupa primul loc in regiune in ceea ce priveste numarul de asistati social (in jur de 3.300) in raport cu numarul populatiei. Cat priveste mediul de afaceri din judet, avem in Salaj 5.929 de firme. Dintre acestea, aproape jumatate nu au niciun angajat. Marea majoritate a firmelor, adica 80 la suta, au maxim 9 angajati. Piata imobiliara din Salaj este intre cele mai neatractive din tara. Avem cele mai putine imobile si terenuri tranzactionate intr-un an de zile, alaturi de Gorj si Teleorman.
Suntem, de asemenea, intre ultimele cinci judete din tara in ceea ce priveste racordarea localitatilor la sistemul de alimentare cu apa si la sistemul de canalizare. Doar 191 de localitati din cele 279 cate care Salajul aveau la inceputul acestui an retea de distributie a apei. Sunt aproape 50.000 de locuinte in judet care au wc-ul in fundul curtii, nefiind racordate la nici o sursa de apa. Cele mai multe astfel de locuinte sunt in mediul rural – 45.285. Alte 4.083 de locuinte din mediul urban au inca wc-ul in fundul curtii.
Ioana Deac
