Guvernul României a dezbătut, în ședința de joi, un proiect de lege care poate face primul pas spre reforma teritorială – înființarea consorțiilor administrative.

Potrivit proiectului, s-ar completa Codul Administrativ (OUG 57/2019), modificare care ar da posibilitatea asocierii și cooperării localităților învecinate pentru a oferi la comun servicii publice. Această modificare a fost asumată de România prin PNRR: ”Două sau mai multe comune ori orașe care au în componența lor localități rurale, învecinate au dreptul ca, în limitele competenței autorităților lor deliberative și executive, să coopereze și să se asocieze, în condițiile legii, în consorții administrative, în scopul îmbunătățirii eficienței serviciilor publice, creșterii eficacității implementării investițiilor sau pentru eficientizarea utilizării resurselor umane specializate pentru atingerea intereselor colectivităților locale”, se arată în proiect.

Aceste consorții administrative nu vor avea personalitate juridică. Conceptul de “consorții administrative” apare în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență pentru susținerea reformelor ce vizează creșterea capacității administrației publice locale. Unul dintre jaloanele care se regăsesc în componenta 10 – Fondul local din PNRR vizează amendarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prin reglementarea regimului juridic al organizării și funcționării consorțiilor administrative.

Vor vrea românii reorganizare teritorială?

În prezent, există asocieri ale localităților sub forma zonelor metropolitane în baza unei legi din 2001 privind aprobarea Planului pentru amenjarea teritoriului. Însă zonele metropolitane nu eficientizează cheltuielile publice.

Scopul asocierii sub forma zonelor metropolitane este dezvoltarea în comun a unor strategii pentru o dezvoltare durabilă a zonei pe o rază de 30 de kilometri de la centrul urban polarizator. Zonele metropolitane pot scrie proiecte pentru a se finanţa anumite strategii, pe care să le realizeze prin finanţări nerambursabile, pot face strategii legate de dezvoltarea unui transport metropolitan sau dezvoltarea unor oportunităţi în vederea atragerii unor investitori, dezvoltarea economică, crearea unui pol de creştere în acest areal. România are circa 22 de zone metropolitane, printre care și zona metropolitană Zalău.

Cu ani în urmă, au existat propuneri și din societatea civilă și din lumea politică care au cerut o reformă administrativă care să ducă atât la scăderea numărului de comune, cât și la micșorarea numărului de județe, tocmai pentru a eficientiza cheltuirea resurselor.

Ideea reformei a fost respinsă de principalele partide de pe scena politică, mai ales la nivel local, dat fiind faptul că o astfel de modificare ar duce la dispariția unor primari și consilieri locali.

Acum, consorțiile administrative pot reprezenta un pas spre unificarea comunelor, mai ales în contextul depopulării multor zone rurale.

De precizat este că, atunci când s-au organizat referendumuri pentru unificarea unor localități învecinate, rezultatele au fost dezastruoase. S-au făcut referendumuri la Oradea, pentru unificarea cu Sânmartinul, și unul la Buzău. În ambele cazuri nu s-a depășit pragul pentru validarea rezulatatelor referendumului, unificarea fiind singura soluție de până acum pentru colaborarea dintre două localități, cu scopul eficientizării cheltuielilor publice.

Post Views: 187