In jur de 140.000 de metri cubi de masa lemnoasa se exploateaza anual in judetul Salaj. Judetul nostru se afla pe locul 28 intre judetele tarii privind detinerea de fond forestier cu o suprafata de 95.846 de hectare de padure, din care peste 30.000 de hectare se afla in proprietatea statului, iar aproximativ 65.000 de hectare sunt proprietate privata.

Directia Silvica nu stie cat se fura din padurile statului
De cum se apropie iarna, contraventiile si infractiunile silvice sporesc. Nu ca nu s-ar fura lemne si in alte perioade ale anului, dar odata ce da frigul tot mai multi „nefericiti” care nu detin terenuri cu vegetatie forestiera ravnesc la lemnele din codru pentru a mai indulci frigul din odai. Cert este ca in ultimii ani au aparut tot mai multe dealuri plesuve (vezi Mesesul, Varul, Soimusul, Cuceul, Tusa) si rarituri in care poti intoarce, nu carul cu boi, ci tractorul cu remorca. Am luat legatura cu Danut Fogos, purtator de cuvant al Directiei Silvice Salaj, unitate care gestioneaza cele 30.000 de hectare , asa-zise paduri ale statului. Am incercat sa aflam cate controale, cate amenzi, s-au aplicat in acest an, ce cantitate de masa lemnoasa a fost taiata din padurile statului. „N-am reusit. Doar peste o saptamana sau doua, sustine Fogos, vor centraliza cei de la control si paza datele”. Si atunci vom sti si noi si cititorii cat se fura din padurile statului.

Se fura-n stire si nestire
Seful Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare, Ioan Maxim, afirma ca de pe cele aproximativ 65.000 de hectare de padure privata se exploateaza anual in jur de o suta de mii de metri cubi de masa lemnoasa. Este vorba despre cantitatea exploatata cu forme legale. Se presupune insa ca tot atata se si fura. De pilda, Florian Bonte, primarul comunei Sig, se vede neputincios in fata tiganilor din Mal II care jefuiesc padurile din hotarul satului Tusa. De cateva ori au intervenit si trupele de jandarmi, dar nu poti angaja o trupa de jandarmi sa pazeasca padurile. Dar nici un padurar nu poate face fata hotilor de lemne care vin in numar mare sa jefuiasca padurile satenilor. La Prodanesti, proprietarii de paduri s-au organizat in grupe care stau la panda si intervin sau dau de veste satului, cand hotii intra in padurea dinspre Jibou. Ei sunt constienti ca un singur padurar nu are nici o sansa sa opreasca cetele de hoti. Si apoi, chiar de intocmeste un proces verbal de contraventie amenda nu va fi platita niciodata. De jefuirea padurilor de catre cei 600 de tigani din Buciumi se plange si viceprimarul Ioan Holhos. „Ei nu se tem de nimeni, ei isi fac legea lor”, constata cu amaraciune viceprimarul.

Controale doar in paduri private
Potrivit lui Ioan Maxim, lucratorii silvici din cadrul Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic si Vanatoare au efectuat in primele zece luni ale anului in curs, in paduri, altele decat cele in proprietatea statului, zece controale de fond, confiscand 26 de metri cubi de arbori si aplicand amenzi de 2.949 de lei. 86 de controale au fost efectuate in parchete, unde s-au aplicat doar amenzi de 800 de lei. In schimb controalele la…drumul mare au fost mai „grase”. S-au efectuat 44 de controale la circulatie. S-au confiscat 272 de metri cubi de lemn si s-au aplicat patru amenzi in valoare de 4.000 de lei fiecare. Cele 35 de controale s-au soldat cu doua contraventii de 2.000 de lei fiecare

Nu stim sa pastram si ce mai avem
Dupa ce au fost retrocedate padurile grofilor, conform paguboasei Legi nr.247 a inceput exploatarea neinduratoare a lor. Terenurile cu vegetatie forestiera au fost vandute apoi unor firme straine pe care nu le doare sufletul ca romanu-i frate cu codrul. Pentru a regenera padurile tarii s-au adoptat unele masuri, care de fapt s-au dovedit aproape lipsite de eficienta. In „Luna impaduririi” din acest an, in tot judetul au fost impadurite 43 de hectare (stat+ privat). Asta in timp ce in vara numai in hotarul Voivodenilor au ars 44 de hectare de padure. Anuntata cu trambite si surle Masura 221 – Impadurirea terenurilor agricole, masura finantata suta la suta din fonduri europene si nationale, n-a avut nici un adept in Salaj. Pe langa faptul ca la nivel european ne situam pe ultimele locuri cu cele mai putine terenuri impadurite (27 la suta din suprafata totala), nu stim, nu putem, sau nu vrem sa pastram si ce mai avem.