În ciuda prejudecăților, tinerii din România chiar au nevoie de Educație sexuală

 

În timp ce politicienii plimbă dintr-o parte în alta Legea privind introducerea Eduacției sexuale în școli, iar Biserica Ortodoxă Română nu privește cu ochi buni o astfel de măsură, medicii consideră că ar fi mai mult decât necesar să existe o astfel de materie în programa școlară. Știu, cu siguranță, cel mai bine despre mamele minore care ajung în cabinetele lor, despre bolile ce se pot transmite, despre riscurile unei sarcini la o vârstă fragedă, despre traumele din adolescență care pot lăsa sechele pe viață. Știu și politicienii despre numărul mare de mame minore, despre copiii abandonați prin spitale sau chiar uciși de cele care le dau viață, despre cei crescuți în orfelinate sau de bunici, pentru că părinții, de fapt, nu i-au dorit. Și totuși, prejudecățile, dogmele, rușinea, teama de a pierde voturi nu-i lasă pe unii să acționeze.

Pentru a afla dacă o astfel de materie ar fi sau nu benefică în școlile din România, am stat de vorbă cu medicul ginecolog Ștefana Iuhas. Am aflat nu doar că ar fi de folos, ci că ar fi de-a dreptul necesară o astfel de educație, fără să ne cramponăm de prejudecăți și subiecte tabu.

“Din perspectiva mea, ca medic ginecolog, consider că introducerea ca materie  în programa școlară a Educației sexuale este imperios necesară în contextul social actual. Bineînțeles, aceasta să fie în acord cu standardele internaționale și să fie axată pe valorile morale, culturale și sociale ale societății noastre. În opinia mea, această materie ar trebui predată și explicată încă din școala primară, acolo unde se pun bazele culturale ale copilului. Aici s-ar pune bazele cunoștințelor despre corpul uman, diferențele de gen, importanța sănătății fizice și a respectului pentru propriul organism. Trecând în etapa următoare, la învățământul gimnazial, este necesar să se introducă informații despre schimbările fiziologice din perioada adolescenței, ce atrag după sine responsabilitate și înțelegere a funcționării organismului”, explică medicul.

Un alt aspect extrem de important e legat de persoana care va preda o astfel de materie. Dacă vom lăsa o sarcină de acest fel doar în grija doamnei diriginte, profesoară de matematică, fizică sau orice altceva, sau a doamnei învățătoare, rezultatele vor fi, cel mai probabil, inexistente.

“Susțin ideea ca o persoană specializată (medic ginecolog sau psiholog cu pregătire în educația sexuală) să fie implicată în predarea primelor ore ale acestei materii, cu un conținut adaptat vârstei adolescenților, după care restul orelor să fie susținute în timp de către tutorele de clasă/curs, în funcție de necesitățile elevilor”, spune dr. Ștefana Iuhas.

La rândul lor, părinții ar trebui să lase la o parte prejudecățile învechite și să manifeste mai multă deschidere. Până la urmă, o discuție deschisă poate fi cea mai bună metodă pentru a evita o sarcină nedorită în perioada adolescentei sau riscul de a contacta anumite boli, cu consecințe grave.

“Cred cu tărie ca introducerea acestei discipline în școli, cu explicații pe înțelesul elevilor, ar puncta mult în sănătatea sistemului reproductiv al copiilor noștri în viitor. Ce trebuie să înțeleagă părinții/tutorii legali ai copiilor de vârstă școlară? Disciplina Educație sexuală nu ar oferi un ghid de orientare în activitatea sexuală, sau de orientare de gen, ci din contră, ar aduce la suprafață problemele actuale grave cu care adolescenții din societatea noastră se confruntă singuri, din cauza rușinii și sentimentului de <subiect tabu>, atunci când se discută despre comportament sexual. Expunând problemele, putem găsi soluții. Găsind soluții, îi ajutăm pe cei mai dragi nouă, copiii noștri, să devină oameni echilibrați psihic, fizic și emotional. Din păcate, suntem a doua țară din U.E. ca număr de nașteri la mame minore și, probabil, tot pe acolo în privința bolilor cu transmitere sexuală la adolescenți. Nu putem să ne opunem evoluției societății. De aceea, prin introducerea în programa școlară a acestei discipline, predate de medici specializați, psihologi și personal medical auxiliar, în colaborare cu tutorii de curs /diriginți/etc., consider că s-ar face un pas înainte important către un viitor mai bun, mai sănătos și mai curat al copiilor noștri, adică adulții de mâine”, afirmă medicul ginecolog.

Prin prisma specializării, dr. Ștefana Iuhas interacționează direct cu unele adolescente care rămân însărcinate. Marea lor majoritate nu ajung însă în cabinete private, la controale, pentru a le fi monitorizate sarcinile. De cele mai multe ori, ajung direct la sala de nașteri sau la Urgențe. Nici de sprijin din partea tatălui copilului nu poate fi vorba prea des…

“Sarcinile apărute la vârstă adolescentă sunt mai frecvente în rândul populației defavorizate social, iar aceste cazuri vin, de cele mai multe ori, direct în spital /sala de naștere, nedispensarizate, nemonitorizate. Sunt foarte puține cazurile în care minorele se prezintă la cabinet în timpul sarcinii, de obicei însoțite de mame sau alte femei mai în vârstă, cu care locuiesc, și, rareori, de către partenerul de viață/ tatăl viitorului copil. Repet, acestea sunt practici pe care le întâlnim la persoane defavorizate cultural și social. Mă bucură însă faptul că exista o creștere a cererilor de consulturi la fete adolescente, aduse de către mamă/bunică, la vârste între 14-16 ani, înainte de începerea vieții sexuale, pentru explicații legate de igiena sexuală, mijloace de contracepție sau igiena intimă. Astfel, putem diagnostica precoce dereglări hormonale ce pot apărea subit în rândul tinerelor, sau chiar patologii de genul chiste ovariene, malformații uterine etc”, explică medicul.

O sarcină la o vârstă fragedă nu doar că dă peste cap planurile și viața tinerei mămici și, de multe ori, a întregii sale familii. Aceasta presupune și o serie de riscuri, din punct de vedere medical.

“Sarcina la adolescentă este încadrată medical în sarcină cu risc. De obicei, la acestea apare o incidență crescută a anemiei (scăderea celulelor roșii din sânge/ a fierului), care se agravează instant la naștere – ducând la transfuzii de sânge postpartum/alte complicațtii. La sarcinile acestea apar numeroase complicații de genul preeclamspie- creșterea tensiunii arteriale a mamei care duce la tulburări în creșterea fetală, tulburări renale la mamă, de vedere , de coagulare a sângelui, care duc în final la complicații  majore în timpul nașterii sau imediat postpartum. Mamele adolescente sunt predispuse, de asemenea, și la un travaliu precoce, deci de a aduce pe lume bebeluși prematuri care implică și complicatii în adaptarea vieții extrauterine. De asemenea, nașterile la vârste foarte fragede se termină de obicei prin operație cezariană, din cauza faptului că bazinul osos la o adolescentă de 14 ani nu este conformat tipic pentru o naștere pe cale naturală. Și, de aceea, complicațiile operatorii sunt mult mai dese și mai mari la un organism încă în perioada de creștere. Din punct de vedere psihologic, mamele adolescente dezvoltă un risc mult mai mare de depresie postnatală gravă, care poate duce la tulburări de comportament, de la izloare, abandon până la tentativa de suicid/ omor”, explică medicul ginecolog.

Un alt aspect ce merită menționat e faptul că sistemul public de sănătate nu mai susține de ani de zile programe care să ofere, gratuit, anticoncepționale, de exemplu, lucru confirmat și de dr. Ștefana Iuhas.

“Din păcate, sistemul public de sănătate nu mai oferă gratuitate pentru obținerea de metode contraceptive, și atunci adresabilitatea din cadrul tinerilor către cabinetele de planificare familială a scăzut considerabil în utimii ani. De asemenea, în lipsa educației sexuale ca materie predată în școală, adolescenții nu conștientizează importanța  alegerii metodelor contraceptive înainte de a începe viața sexuală. De aceea, tinerilor din societatea actuală – în care există bariere  culturale, religioase și sociale – le este foarte greu să obțină informații actuale cu privire la metodele de contracepție moderne, evitarea unei sarcini nedorite și despre evitarea contractării bolilor cu transmitere sexuală, care uneori au repercusiuni mai mari decât o sarcină nedorită”, afirmă medicul.

Am cerut un sfat din partea specialistului, pentru tinerii din ziua de azi, dar și pentru părinții acestora.

“Informează-te corect și alege ce e mai bun pentru tine. Respectă-ți sănătatea și propriul corp. Dacă ai nelămuriri, întreabă, și de o sută de ori, persoanele specializate. Fii un adolescent liber și sănătos, un vitor adult responsabil și fericit. Iar ca mamă, le spun părinților: apropiați-vă de adolescenții voștri, explicați-le importanța legăturii emoționale, apelați la persoane competente atunci când simțiți că este nevoie și susțineți introducerea educației sexuale în programa școlară, tocmai pentru a scădea impactul informațiilor neconforme luate de pe internet sau de la prieteni de aceeași vârstă”, ne recomandă medicul ginecolog Ștefana Iuhas.