Duminica sutem chemati la vot sa spunem DA sau NU demiterii „presedintelui jucator”, Traian Basescu. Campania referendumului de pe 29 iulie este dura, cu acuzatii de ambele parti ale taberelor politice. Iar acest lucru, precum toate scandalurile politice din ultimii ani, ne lasa inca o data un gust amar. Dar parca suferim in masa de Alzheimer, pentru ca uitam. Tot mai multi spun ca Traian Basescu – presedintele suspendat – este doar o victima. Acest lucru arata ca, intr-adevar, am avut un presedinte jucator. Desi puterea instaurata, sustinuta si intretinuta de Basescu, a taiat pensii, indemnizatii de insotitori ai persoanelor cu handicap, salarii, indemnizatii pentru mame, a trecut de Parlament o serie de legi prin frauda, toti dau vina pe Boc, Udrea, Videanu, Berceanu si toata compania PDL pentru „greul” la care a fost supus poporul roman. Si nu pe Basescu. Il vad o victima pentru modul in care a procedat USL in suspendarea lui. Evenimentele s-au petrecut fulgerator, iar poporul a fost orbit cu blitul. S-a schimbat Guvernul, ministri USL au „picat” pe capete, scandaluri legate de legea uninominalului pur, acuzatii de plagiat, majoritati modificate de la o ora la alta, sefi ai institutiilor decapitati si amenintari. Dar aceste evenimente din ultimele doua luni sunt suficient de argumentative pentru a ne face sa uitam ca Basescu s-a indepartat de popor, odata cu acapararea puterii si a serviciilor? Intreaga clasa politica dezamageste. Atat de tare, incat am vrea sa-i ignoram pe politicieni. Nu putem, dar nici sa-i consideram victime nu e corect. La fel s-a intamplat cu Adrian Nastase dupa tentativa de sinucidere, la fel se intampla si acum, cu Basescu – aflat la un pas de demitere. Numai ca ei tot bine traiesc, iar cei care le plang de mila, la fel de prost.