Romania va fi impartita in opt regiuni administrative
Reorganizarea administrativa a tarii este unul dintre cele mai importante obiective propuse in programul de guvernare al Uniunii Social Liberale. Primul ministru Victor Ponta a anuntat la sfarsitul saptamanii trecute ca Romania va avea opt regiuni administrative. Contrar celor vehiculate anterior, aceasta impartire administrativa nu va insemna si desfiintarea judetelor actuale, ci inglobarea lor in cele opt regiuni administrative. O parte din atributiile pe care le au consiliile judetene vor fi transferate catre aceste regiuni. „Si Guvernul si consiliile judetene vor transfera catre regiuni atributii”, a declarat Victor Ponta la un post de televiziune. Regiunile vor avea personalitate juridica si vor putea angaja credite si lua decizii. Astfel, considera premierul, aceste regiuni pot accesa fonduri europene si se pot dezvolta, contractand credite in mod direct. Mai mult, cei care vor conduce aceste regiuni vor fi propusi si alesi de consilierii judeteni si de primari. „Va fi un sistem de alegere indirecta. Toti consilierii judeteni si primarii din acea regiune se reunesc intr-o sala si isi aleg seful”, a precizat premierul. In ce priveste acordul USL – UDMR, seful Guvernului a subliniat ca „nu s-a pus problema acceptarii unei regiuni bazate pe criterii etnice”.
In momentul de fata, in Romania exista opt regiuni de dezvoltare, infiintate in functie de pozitionarea geografica a judetelor, si au ca obiectiv accesarea de fonduri europene. O varianta este ca cele opt regiuni administrative sa fie infiintate pe structura celor opt regiuni de dezvoltare deja existente. Daca aceasta varianta va prinde contur, Salajul urmeaza sa faca parte din regiunea administrativa Nord-Vest, alaturi de judetele Cluj, Satu Mare, Bihor, Maramures si Bistrita Nasaud.
UDMR se opune regionalizarii propuse de USL
Inca din 2008, cand s-a adus pentru prima oara in discutie reorganizarea administrativa a tarii, formatiunea politica maghiara a cerut ca viitoarele regiuni sa fie formate din maxim trei judete, motivand ca actualele regiuni de dezvoltare „nu au functionat cum trebuie”. In viziunea UDMR, Salajul, Bihorul si Satu Mare ar trebui sa faca parte din aceeasi regiune. „Optiunea noastra, pe care am depus-o inca din 2008, ramane neschimbata. Consideram ca sunt oportune un numar de 12 sau 14 regiuni. Avand in vedere faptul ca actualele regiuni de dezvoltare nu au functionat cum ar trebui, nu vedem cum ar putea functiona pe viitor. Mai mici, acestea pot fi mult mai efeciente”, a declarat pentru Graiul Salajului presedintele executiv al UDMR Salaj, Robert Szilagyi.
Cum s-au lepadat uselistii de maghiari
Pe 1 octombrie 2012, USL si UDMR au semnat un protocol de colaborare politica, cele doua formatiuni politice cazand de acord sa formeze viitoarea majoritate parlamentara si sa sustina noul guvern. Potrivit protocolului, urma ca in perioada 2012-2016 USL si UDMR sa rezolve „problema reorganizarii administrativ-teritoriale a Romaniei tinand cont de traditiile, cultura si istoria diferitelor zone ale tarii”. O alta prevedere a protocolului era ca „cetatenii de etnie maghiara vor fi reprezentati proportional in institutiile publice judetene sau locale”.
Acordul politic a fost rupt de USL, care nu a mai cooptat UDMR-ul la guvernare, dupa ce si-a asigurat o majoritate extrem de confortabila in Parlament, castigand 67 la suta din mandate. Dan Voiculescu, unul dintre liderii USL, a lasat sa se inteleaga ca unul dintre motivele pentru care protocolul USL-UDMR a fost rupt este ca „articolul 1 din Constitutie nu este negociabil, acest lucru fiind comunicat Uniunii Democrate a Maghiarilor din Romania”, sugerand ca „Romania trebuie sa ramana stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil”. Conducerea UDMR a afirmat in dese randuri ca trebuie eliminat din Constitutie caracterul de stat national, lucru care nu a fost pe placul liderilor PNL si PC, cei care s-au opus cu vehementa cooptarii UDMR la guvernare.