„Fiecare din noi este pictorul propriei vieţi. Sufletul nostru este ca o pânză; virtuţile sunt culorile; Iisus Christos este modelul pe care trebuie să-L pictăm”.
Dragi cititori, calendarul ortodox, greco-catolic și romano-catolic aduc astăzi omagiu sfântului Grigore de Nyssa, filosof creștin și Părinte al Bisericii, frate al sfântului Vasile cel Mare.
Grigore de Nyssa fost cel mai profund gânditor dintre Sfinții Părinți greci ai secolului IV, care, în rezolvarea problemelor de filozofie și teologie, a căutat mereu răspunsurile care să fie în armonie cu credința și, în același timp, cu cerințele rațiunii umane. Grigore de Nyssa a fost episcop, profesor de retorică, soț și ascet. A scris nenumărate tratate despre desăvârșirea creștinească, subliniind necesitatea de a-L găsi pe Dumnezeu în noi înșine și nu în risipirea lumii materiale, pentru că numai sufletul poate reproduce arhetipul divin.
Supranumit și ”columnă a dreptei credințe”, Grigore de Nyssa avea drept scop în scrierile sale acela de a îndruma sufletul către perfecționarea morală, perfecțiune care culmina cu faptul de a deveni „prieteni cu Dumnezeu”.
Om cu minte trează, ascuțită și pătrunzătoare ca un tăiș de sabie, Grigore a rămas în memoria generațiilor datorită predicilor sale în care tălmăcea cu destoinicie Sfânta Scriptură, dar și pentru discursurile funebre pentru personalități de vază ale timpului său.
Miile de pagini scrise de el sunt infinite picături de har lăsate posterității pentru luminarea minții și a inimii. Prin viața și opera sa, Grigore de Nyssa a dovedit fără echivoc că ceea ce dă valoare vieții și omului nu este greutatea trupului, ci greutatea înțelepciunii pe care o agonisește.
Grigore de Nyssa a murit în anul 395. În România, Biserica ”Domnița Bălașa” din București păstrează fragmente din moaștele sfântului, acestea fiind aduse aici în secolul XIX de către Emanoil-Hagi Moscu, împreună cu Constantin Sturdza și Grigore Brâncoveanu.