Agricultura salajeana dateaza de 6000 de ani, iar acest fapt este atestat de descoperirea arheologilor pe santierul de la Lesmir, unde s-a gasit „grau moale” cultivat de omul preistoric.
Dupa 6000 de ani, arheologii salajeni au scos la lumina zilei seminte de grau care erau cultivate in zona Lesmirului de oamenii epocii cuprului si care s-au conservat ca o marturie a vechimii agriculturii din zona Salajului.
Sapaturile arheologice la o asezare din zona localitatii Lesmir, comuna Marca, care au avut loc pana in primavara anului trecut, au avut ca rezultat descoperirea unei cantitati de seminte bine pastrate, intr-o groapa, acoperite de o lespede din micasist care servea drept rasnita. Analizate de catre un specialist paleobotanist de la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, acestea au fost datate in urma cu 6000 de ani. Potrivit dr. Ioan Bejinariu, arheolog specialist in preistorie la Muzeul Judetean de Istorie si Arta Zalau, cantitatea de seminte recuperata din groapa de la Lesmir este de aproximativ 70 de grame, insa toate semintele apartin aceleiasi specii de grau. „Este vorba de specia emmer (Triticum dicoccum) o varietate arhaica de grau, cultivata in preistoria Europei. Cele mai vechi descoperiri de seminte ce provin de la specia emmer, (cultivate si nu salbatice) dateaza din mileniile X – IX i.e.n. si provin din zona Anatoliei si a Orientului Apropiat. Emmer-ul este considerat graul egiptenilor, care-l cultivau frecvent pentru productivitatea sa mare, dar mai ales datorita faptului ca era rezistent la temperaturi ridicate si dadea bune rezultate pe terenuri putin fertile. Pentru perioada epocii cuprului, aceasta specie este mai rar atestata prin descoperiri pe teritoriul Romaniei (in asezarea de la Uivar, din Banat) sau in zonele invecinate ( o asezare din Slovacia). Graul emmer a fost insa cultivat si in timpurile istorice pe teritoriul Romaniei, fiind cunoscut drept grau moale sau grau alb”, precizeaza dr. Ioan Bejinariu.
Unelte la fel ca in zilele noastre
Descoperirea este una de referinta nu doar pentru zona Salajului, arheologii spunand ca sunt rare cazurile in care s-au descoperit seminte de cereale in siturile arheologice. Potrivit lui Ioan Bejinariu, pastrarea semintelor in decursul mileniilor presupune conditii speciale ale solului. „Semintele descoperite in asezarea de la Lesmir constituie dovezi directe despre vechimea agriculturii in zona Salajului. „Totodata, pe cuprinsul sitului arheologic, au fost descoperite si unelte din corn identice celor utilizate si acum de catre unele populatii din zonele mai sarace, pentru cultivarea pamantului”, precizeaza Bejinariu.
Graul a fost oferit ofranda zeilor
O alta semnificatie a descoperirii de la Lesmir este cea cultica. Contextul descoperirii, groapa in care se asociaza semintele cu piatra ce a servit drept rasnita, indica fara echivoc ca avem de-a face cu o manifestare rituala. „Este o practica de cult des intalnita in preistorie, mentionata si in scrierile antice, care consta in oferirea de ofrande zeilor. Aceste ofrande constau adesea si in seminte folosite in alimentatie care erau depuse in gropi fie in vase, fie impreuna cu pietrele pe care erau zdrobite. In cazul de fata este foarte interesant ca intreaga cantitate de seminte oferite ca ofranda apartine unei singure specii si lipsa oricaror impuritati, de genul semintelor de la alte plante. Acest aspect presupune o grija pentru calitatea ofrandei alimentare adusa zeilor”, concluzioneaza Ioan Bejinariu.

Post Views: 73