Cine crede ca doar absolventii de ciclu gimnazial, licee si facultati canta gaudeamus igitur se inseala. Moda a ajuns si printre copiii absolventi de gradinita. E drept, se canta si dansul pinguinului. Parca e mai potrivit pentru ei, dar obsesia absolvirii unei etape din viata care ii bantuie pe parinti duce la situatii interesante. Moda cu toca si roba de inchiriat pentru absolventii de gradinita se practica in multe orase din tara. N-am auzit sa fi ajuns si in Zalau, dar poate se practica si aici prin unele gradinite. Din punctul asta de vedere, poate e mai bine ca suntem judet mic si sarac. Parca nu e o imagine tocmai potrivita sa-ti auzi copilul cantand „de brevitate vitae” (despre scurtimea vietii), cunoscut ca „gaudeamus igitur” (sa ne bucuram asadar), imbracat cu niste haine lungi si largi la care ei sigur nu le inteleg rostul. Mai bine print si printesa, ursul pacalit de vulpe sau capra cu trei iezi, Alba ca Zapada si cei sapte pitici. Ieri, parintii, bunicii, fratii si surorile celor mici se grabeau sa ajunga la festivitatea de absolvire a copiilor de la gradinita Pinocchio. A fost serbare la „gradi”, un fel de examen fara note la care copiilor li s-a cerut sa stea cuminti la loc, sa-si aminteasca poezia, sa nu greseasca pasii de dans, sa nu inceapa sa planga din senin si la sfarsit sa stie sa faca reverenta corect. Nu a fost chiar greu, avand in vedere ca sunt copii mari deja sunt cativa ani de cand sunt la gradinita si au „trecut” deja prin cateva serbari. Surprinzator, au prins curaj si cei care erau mai timizi anii trecuti si care stateau cu poezia in gat si cu lacrimile in ochi, nefiind in stare sa scoata un sunet. Copiii au aratat si ce au invatat la limba engleza, prin poezioare si cantece, ca tot sunt pasionati de mici de calculatoare care au programe pe care le cheama windows. Altfel, dupa cat de putin citesc adolescentii in ziua de azi, nu cred ca vor fi interesati cand vor fi mai mari de Byron sau de Thomas Hardy. Una peste alta, copiii au fost emotionati, dar nu atat de tare ca si parintii sau educatoarele. E prea devreme pentru ei sa-si puna intrebari existentiale, ce vor face la scoala si cum se vor descurca in viata. La intrebarea „ce vrei sa te faci cand o sa fii mare?”, raspunsurile nu difera de cele pe care le-am dat noi, parintii, cand eram ca ei: doctorita, pompier, cosmonaut, profesoara, educatoare, politist. Ramane de vazut ce vor deveni cu adevarat fiecare dintre acesti copii. Pana atunci „la revedere gradinita draga” suna mult mai bine decat „gaudeamus igitur”.

Post Views: 127